Salut Calin,

la research question 1, nu pot sa iti dau un raspuns. pentru ca aceste criterii sa aiba efect, ar trebui pastrate minim mandatul acestui CNATDCU, adica minim 4 ani iar apoi sa se analizeze efectele. ca si exemplu, poti sa consulti criteriile minimale adoptate de domeniul informatica – comsia 2. In 2012 informatica a adoptat niste criterii care au fost corect formulate, au produs efecte si acuma, domeniul Informatica a facut doar putine corectii pe criteriile din 2012 – deci practic, criteriile raman aceleasi si exista continuitate de evaluare.

la research question 2, rog sa consulti articolul meu pe care ti l-a indicat Sebi Buhai. eu am propus un minim de 2 articole cel putin in zona q3 dupa AIS, impreuna cu o formula de calcul corelata cu aceasta cerinta. propunerea mea a fost respinsa in sedinta in care s-au adoptat criteriile actuale.

la research question 3, raspunsul il gasesti, daca exista, in legislatia in vigoare. daca acest raspuns nu exista, este nevoie de vointa politica pentru a se adopta o legislatie corespunzatoare in aceasta privinta.

Calin, vezi cel mai recent post, al lui Ghitza Silaghi (si comentariile de acolo), care e mult mai mult pe tema ta… (de fapt trebuia sa pui intrebarea asta acolo). In rest, sper ca Ghitza sa poata sa iti/va dea in curand mai multe detalii.

Ecoul ERMAS si Blogul EconAcademia a dat roade?

9-20 noiembrie: dezbatere publică pe tema propunerilor de standarde minimale necesare și obligatorii pentru obținerea calităților și titlurilor universitare

https://www.edu.ro/sites/default/files/Comisia%2027%20_Stiinte%20econimice%20si%20Administrarea%20Afacerilor.pdf

Research Question1:
Cat timp rezista aceste standarde, daca trec de faza de propunere?

Research Question2:
Stacheta TREBUIE ridicata pana la criteriile
Requirements for Tinbergen Institute Research Fellows – Tinbergen ?

http://www.tinbergen.nl/research-groups-researchers/tinbergen-fellow-requirements/

Research Question3:
Aceste criterii elimina “scheletele de profesori abilitati” | sau neabilitati – INSA COORDONATORI DE DOCTORATE-, respectiv elefantii cu fildes ruginit, pe post de “active toxice”?

Calin-Adrian COMES

Bun venit intre comentatorii Blogului EconAcademia.
Corect si pertinent, in genere. Cateva observatii, unele tangentiale la subiectul pe care il ridicati.
– nu m-ar deranja sa avem un jurnalist “furiously balanced” (his own description) si super coerent (my addition) ca Vlad Mixich si intre cei care acopera dezbaterile pe subiecte economice (academice sau nu); din pacate nu exista asa ceva intre jurnalistii “economisti” romani, cel putin nu inca. Da, nu imi explic nici eu de ce.
– Facebook nu e exact “public” (eu sunt super biased aici, dar mi-e o lene de zile mari sa imi fac un cont Facebook doar ca sa intru pe link-ul pe care mi l-ati dat, de exemplu; stiu de discutiile de acolo din cateva editoriale ale lui Mixich)
– dezbaterile in spirit ad litteram “demos cratos” (cu toata lumea, acordand atentie egala tuturor… si alte derivate) nu ajung prea departe, inter alia dovada si incercarea mea, mai putin ambitioasa si totusi finalmente esuata, in forma dezbaterii generale pe teme de cercetare si invatamant superior de la ERMAS 2014 (despre care am vorbit si in interviul meu recent de la Digi 24, vezi mai multe detalii). O explicatie simpla este ca “timpul fiecaruia este finit”; partea a doua a explicatiei este ca “informatia nu este distribuita uniform”. Solutia de avarie este aici sa ai niste *lideri din sistem* (intelegand lideri in sensul care ne intereseaza, e.g., in cercetare oameni care au produs cercetare in sensul acceptat si in afara sistemului) care se implica cu opinii publice bine argumentate (alaturi de– si sprijiniti de– noi, cei din afara care dorim sa ajutam) si niste intermediari ‘smart’ gen Mixich care pot transmite mesajul corect. Vezi mai sus un motiv pentru care nu e asa.

Zilele acestea ma uit si eu cu admiratie la discutiile medicilor de pe grupul https://www.facebook.com/groups/1667018620201805/. Sunt discutii deschise, curajoase, ce incearca o diagnoza corecta a sistemului medical. Oameni onesti, ce isi doresc doar transparenta si identificarea un tratament adecvat pt. sistemul medical. Dupa cum observa Vlad Mixich intr-un articol pe Hotnews: “venerabilii” sistemului medical românesc – liderii universităţilor şi academiilor de profil – tac în aceste zile. Nu se bagă. Rostirea adevărului e o îndeletnicire prea periculoasă pentru statuile lor. Dar cu atât mai mult acest adevăr trebuie spus pentru că, atunci când se atinge masa critică, el are o putere nimicitoare.”

Anamneza corecta este primul pas, si cel mai important, pt. insanatosire. Invatamantul economic romanesc are nevoie de asemenea, ca de aer, de o diagnoza corecta. Trebuie sa identificam si sa recunoastem raspicat pacatele din sistem (abia apoi vine tratamentul); in acest sens s-ar putea lansa o discutie publica (mai publica decat acest topic punctual, absolut curajos), la care sa participe inclusiv studentii …

Intre timp au devenit abilitati. Si uite asa continuam sa producem abilitati de succes, cu publicatii sub nivelul doctoranzilor. Stim cu totii cum comisiile, la noi, realizeaza efectiv o munca de secretariat (numara publicatii, intepreteaza la limita legii criteriile,…). Etapa de evaluare calitativa a continutului publicatiilor lipseste cu desavarsire. Nu cred ca exista situatii in care sa se fi respins vreodata un candidat pentru calitatea slaba a publicatiilor (la abilitari, sau promovari-cu un singur candidat pe post). Ori se stie ce concurenta dura este pe posturile scoase la concurs de catre universitatile serioase. Trebuie sa intelegem si noi ca doar prin competitie poti ajunge la un invatamant de calitate (si nu “protejand” la infinit oamenii intrati in sistem; la noi odata intrat doar “constiinta jobului bine facut” ii mai stimuleaza pe unii-foarte putini din pacate sa incerce sa tina cursuri si sa publice la un nivel rezonabil).

Problema se afla ca la noi tovarasii au obrazul gros si capetele dure: nu le pasa oricate oua arunci peste dansii!

Singurul lucru care le da fiori este DNA-ul. Atunci se inchid usile la birouri, se clatina scaunele, clantane dintii de spaima, nu mai piuie nici unul!

Nu stiu ce urmari legale pot avea aceste fapte, chiar recunoscute de perpetratori, dar in oricecaz e bine daca presa din Romania se intereseaza de lipsa eticii universitare!

Nerusinatii trebuie fara indoila dovediti public! In America asta numim “naming and shaming”, adica se arunca cu oua virtuale in capetele lor de catre profesorii cinstiti si studenti!