Procedurile medicale in copilărie pot avea efecte benefice pe termen lung

Într-o postare anterioară am discutat despre faptul că persoanele expuse in utero la diverse evenimente nefaste resimt repercusiunile acestor evenimente pe termen lung. De exemplu, nivelul lor de educație este mai redus, la fel ca și salariile sau nivelul de sănătate. Această constatare atrage de la sine următoarea întrebare: pot fi contracarate aceste efecte negative cu ajutorul intervențiilor medicale, în special la naștere sau imediat după naștere?

Experimentul ideal din punct de vedere statistic pentru a răspunde la această întrebare este următorul. Luăm un grup de nou-născuți (eventual cu risc ridicat) și îi împărțim în mod aleator în două grupuri. Nou-născuții din primul grup vor beneficia de tratamente medicale specializate, iar cei din celălalt grup vor beneficia numai de tratamentele “obișnuite”.  În final, comparăm valoarea anumitor indicatori între cele două grupuri pentru a estima efectul tratamentelor. De exemplu, dacă nivelul de educație (sau salariul mediu) al persoanelor din  grupul 1 este mai ridicat decât cel al persoanelor din grupul 2, putem concluziona că tratamentele au un efect benefic pe termen lung. Este însă evident că un astfel de experiment este  contrar regulilor de etică.

O altă opțiune, care satisface regulile de etică, ar fi să nu facem nici un fel de randomizare: nou-născuții sunt tratați în funcție de nevoile lor. În aceste condiții, persoanele care beneficiază de tratamente specializate vor avea un nivel de sănătate mai redus, în medie, decât persoanele care beneficiază numai de tratamente “normale”.  Din acest motiv, o comparație a indicatorilor (rata mortalității, nivel de educație, salarii etc.) între cele două grupuri nu va produce o valoare corectă a efectului tratamentelor (pentru că, de exemplu, persoanele mai bolnăvicioase nu pot lucra la fel de intens ca și cele mai sănătoase și deci vor avea salarii mai reduse).

În aceste condiții, avem nevoie de o altă strategie pentru a estima efectul tratamentelor medicale. O soluție foarte ingenioasă a fost propusă de Almond et al (2010), care au constatat următorul lucru: ghidurile medicale prescriu tratamente specifice pentru nou-născuții cu greutate foarte redusă la naștere (sub 1500 grame). Cu alte cuvinte, un nou născut care cântărește 1499 grame are o probabilitate mai ridicată de a beneficia de aceste tratamente de specialitate decât un nou-născut cu un nivel general de sănătate similar dar cu o greutate la naștere de 1501 grame. Almond et al (2010) au observat că, deși rata mortalității infantile (adică până la vârsta de un an) scade pe măsura ce greutatea la naștere crește, ea este mai redusă pentru copiii care au cântărit la naștere puțin sub 1500 grame decât pentru cei puțin peste 1500 grame. Cu alte cuvinte, tratamentele medicale au crescut probabilitatea de a supraviețui pentru acest grup de copii cu risc relativ ridicat. Același tip de comparație i-a dus pe Bharadwaj et al (2013) la concluzia că persoanele cu o greutate la naștere puțin sub 1500 grame au rezultate școlare mai bune decât persoanele cu o greutate la naștere puțin peste 1500 grame. Însă nu numai copiii tratați beneficiază de aceste efecte pe termen lung. Breining et al (2015) arată că frații (și surorile) copiilor cu o greutate la naștere puțin sub 1500 grame obțin rezultate școlare mai bune decât frații copiilor cu o greutate la naștere puțin peste 1500 grame.

Și alte tipuri de intervenții medicale la naștere sau imediat după naștere au efecte benefice. De exemplu, Chay et al (2009) arată că rezultatele școlare ale persoanelor de culoare din SUA s-au îmbunătățit odată cu accesul lor sporit la servicii medicale imediat după naștere. Daysal et al (2015) compară rata mortalității infantile între copiii cu risc redus născuți la spital și cei născuți acasă. Folosind date din Olanda, unde aproape o treime din nașteri se produc acasă, ei ajung la concluzia că nașterile la spital au o rată a mortalității mai scăzută, cel mai probabil din cauza accesului rapid la tratamente specializate. Toate aceste studii indică importanța tratamentelor medicale specializate pentru viitorul copiilor tratați cât și pentru viitorul fraților și surorilor lor.

Bibliografie:

Almond, Douglas și Joseph J. Doyle (2011) “After Midnight: A Regression Discontinuity Design in Length of Postpartum Hospital Stays.” American Economic Journal: Economic Policy 3 (3): 1–34.

Almond, Douglas, Joseph J. Doyle, Amanda E. Kowalski și Heidi Williams (2010) “Estimating Marginal Returns to Medical Care: Evidence from At-Risk Newborns.” Quarterly Journal of Economics 125 (2): 591–634.

Bharadwaj, Prashant, Katrine Vellesen Løken și Christopher Neilson (2013) “Early Life Health Interventions and Academic Achievement.” American Economic Review 103 (5): 1862–91.

Breining, Sanni, N. Meltem Daysal, Marianne Simonsen și Mircea Trandafir (2015) “Spillover Effects of Early-Life Medical Interventions.” Document de lucru.

Chay, Kenneth Y., Jonathan Guryan și Bhashkar Mazumder (2009) “Birth Cohort and the Black-White Achievement Gap: The Roles of Access and Health Soon After Birth.” NBER Working Paper No. 15078.

Daysal, N. Meltem, Mircea Trandafir și Reyn van Ewijk (2015) “Saving Lives at Birth: The Impact of Home Births on Infant Outcomes.” American Economic Journal: Applied Economics 7(3).

8 thoughts on “Procedurile medicale in copilărie pot avea efecte benefice pe termen lung”

  1. Foarte interesant si util!Imi spuneti si ce fel de asemenea proceduri la copii se cunosc deja?Doar de nutritie sau si de interventii chirurgicale si asa mai depate? Si provocativ e vorba doar de corectii la copii cu probleme ori
    ne putem gandi si la a interveni la copii sanatosi, daca stim ca aseenea procedee sint benefice? Discutiile acestea sint sensibile intre parinti tot timpul.

    1. Liviu, mulțumesc pentru comentariu (și scuze pentru răspunsul întârziat, sunt în sesiune acum, la corectat examene…) Nou-născuții cu greutate redusă la naștere (sau prematur, cele două definiții se suprapun destul de mult) au în general plămâni dezvoltați incomplet. Din această cauză, oxigenarea organelor (în special a creierului) e problematică, și de aici probabilitatea mai ridicată de deces. În plus de nutriție, sunt câteva tratamente specifice pentru acești bebeluși: imagistică cu ultrasunete a craniului, tratament cu antibiotice, dispozitive speciale pentru respirație artificiala, și în perioada mai recentă, agenți tensoactivi. E greu de caracterizat nou-născuții cu o greutate în jur de 1.5kg ca “sănătoși”, deci cam toți ar beneficia dacă ar fi tratați. Însă trebuie sa subliniez că rezultatele studiilor nu pot fi generalizate, pentru că nu putem zice nimic despre alte tratamente sau despre copii cu alte tipuri de probleme.

      1. Nu am mai apucat sa intru prins cu ceva traveling dar vad ca mi-ati raspuns: multe multumiri! Deci inteleg ca s-a aratat ca aceste procede au efecte dedurata cand se aplica nou-nascutilor prematuri dar nu cunoastem inca efecte si pentru alte tipuri de probleme medicale.

        1. Cam așa ceva. Din păcate, toate procedurile trebuie studiate “separat”, și pentru fiecare tip de “populație” în parte (nou-născuți cu risc ridicat, cu risc scăzut, șamd). Mai durează până când putem zice ceva despre alte tipuri de proceduri…

  2. Buna seara, imi face placere sa va recitesc!
    Scrieti pe o tema forte importanta si intreb daca in Medicina aceste studii pe care le citati sint cunoscute. Mi se pare ca daca se cunosc efectele lor ar disparea sau ar fi mult mai mic, pentru ca doctorii stiind ca tratamentele acestea conteaza, nu ar mai administra strict pentru copii de pana la 1.5 kg ci ar largi baza de tratament si pentru cei mai grasuti. Ignoranta medicilor a ajutat deci pentru publicarea acestor studii economice? Sau ma insel undeva?

    1. Peter, mulțumesc pentru un nou comentariu foarte la obiect (și scuze pentru răspunsul întârziat, sunt în sesiune acum, la corectat examene…) Din cate știu eu, nu s-a studiat aceasta problema în medicină la nivelul la care s-a făcut în economie. Însă cred că “ignoranță” e un termen prea tranșant. Orice tratament mai costisitor trebuie să aibă reguli de aplicare bazate pe o analiză cost-beneficiu. Pentru unele tratamente, costurile sunt evidente, dar beneficiile se observă doar în timp. Doctorii au început sa realizeze beneficiile acestor tratamente după ceva vreme și, după cum ați intuit, au lărgit baza de tratament. Începând cu mijlocul anilor ’90, începe sa dispară acest tratament diferențiat în funcție de greutatea la naștere: nou-născuții sunt tratați cam la fel, indiferent dacă au puțin peste sau puțin sub 1.5kg. Așa că nu e o surpriză în domeniul medical că tratamentele sunt benefice 🙂 Însă într-adevăr, faptul că a durat ceva până când au realizat acest lucru a ajutat din punctul de vedere al “experimentului”…

      1. Nu este bai, inteleg cu timpul! Multumesc frumos de raspuns.
        V-am intrebat ca sunt foarte interesat de cercetari in epidemiologie si ma surprinde ca nu se stiu bine lucruril astea.

        1. Din cauză că noi, economiștii, vrem să estimăm efecte “cauzale” și nu doar corelații (sau cel puțin asta pretindem că facem), suntem tot timpul în căutarea unui “experiment”, o sursă de variație quasi-exogenă. Din cauza asta dăm din când în când peste situații care nu sunt întotdeauna foarte știute sau cercetate în alte discipline (în cazul de față, medicină sau epidemiologie). Într-o altă lucrare care va vedea curând lumina internetului, am observat că o altă “regulă” din ghidurile medicale duce la mai multe tratamente pentru nou-născuții prematuri (sub 37 de săptămâni) din Olanda, însă fără a le îmbunătăți starea de sănătate în mod vizibil. Din câte știu eu (și coautorii mei), nici acest lucru nu a fost discutat sau cercetat în epidemiologie. Și astea sunt doar câteva exemple din aria mea redusă de cercetare…

Comments are closed.