Cam așa ceva. Din păcate, toate procedurile trebuie studiate “separat”, și pentru fiecare tip de “populație” în parte (nou-născuți cu risc ridicat, cu risc scăzut, șamd). Mai durează până când putem zice ceva despre alte tipuri de proceduri…

Nu am mai apucat sa intru prins cu ceva traveling dar vad ca mi-ati raspuns: multe multumiri! Deci inteleg ca s-a aratat ca aceste procede au efecte dedurata cand se aplica nou-nascutilor prematuri dar nu cunoastem inca efecte si pentru alte tipuri de probleme medicale.

Din cauză că noi, economiștii, vrem să estimăm efecte “cauzale” și nu doar corelații (sau cel puțin asta pretindem că facem), suntem tot timpul în căutarea unui “experiment”, o sursă de variație quasi-exogenă. Din cauza asta dăm din când în când peste situații care nu sunt întotdeauna foarte știute sau cercetate în alte discipline (în cazul de față, medicină sau epidemiologie). Într-o altă lucrare care va vedea curând lumina internetului, am observat că o altă “regulă” din ghidurile medicale duce la mai multe tratamente pentru nou-născuții prematuri (sub 37 de săptămâni) din Olanda, însă fără a le îmbunătăți starea de sănătate în mod vizibil. Din câte știu eu (și coautorii mei), nici acest lucru nu a fost discutat sau cercetat în epidemiologie. Și astea sunt doar câteva exemple din aria mea redusă de cercetare…

Nu este bai, inteleg cu timpul! Multumesc frumos de raspuns.
V-am intrebat ca sunt foarte interesat de cercetari in epidemiologie si ma surprinde ca nu se stiu bine lucruril astea.

Liviu, mulțumesc pentru comentariu (și scuze pentru răspunsul întârziat, sunt în sesiune acum, la corectat examene…) Nou-născuții cu greutate redusă la naștere (sau prematur, cele două definiții se suprapun destul de mult) au în general plămâni dezvoltați incomplet. Din această cauză, oxigenarea organelor (în special a creierului) e problematică, și de aici probabilitatea mai ridicată de deces. În plus de nutriție, sunt câteva tratamente specifice pentru acești bebeluși: imagistică cu ultrasunete a craniului, tratament cu antibiotice, dispozitive speciale pentru respirație artificiala, și în perioada mai recentă, agenți tensoactivi. E greu de caracterizat nou-născuții cu o greutate în jur de 1.5kg ca “sănătoși”, deci cam toți ar beneficia dacă ar fi tratați. Însă trebuie sa subliniez că rezultatele studiilor nu pot fi generalizate, pentru că nu putem zice nimic despre alte tratamente sau despre copii cu alte tipuri de probleme.

Peter, mulțumesc pentru un nou comentariu foarte la obiect (și scuze pentru răspunsul întârziat, sunt în sesiune acum, la corectat examene…) Din cate știu eu, nu s-a studiat aceasta problema în medicină la nivelul la care s-a făcut în economie. Însă cred că “ignoranță” e un termen prea tranșant. Orice tratament mai costisitor trebuie să aibă reguli de aplicare bazate pe o analiză cost-beneficiu. Pentru unele tratamente, costurile sunt evidente, dar beneficiile se observă doar în timp. Doctorii au început sa realizeze beneficiile acestor tratamente după ceva vreme și, după cum ați intuit, au lărgit baza de tratament. Începând cu mijlocul anilor ’90, începe sa dispară acest tratament diferențiat în funcție de greutatea la naștere: nou-născuții sunt tratați cam la fel, indiferent dacă au puțin peste sau puțin sub 1.5kg. Așa că nu e o surpriză în domeniul medical că tratamentele sunt benefice 🙂 Însă într-adevăr, faptul că a durat ceva până când au realizat acest lucru a ajutat din punctul de vedere al “experimentului”…