Ha hah, excelent sesizat si, super ironic, ad litteram relevant, avand in vedere referirile mele anterioare la “revistele mickey-mouse” (altii recomanda insa folosirea altui caracter Disney). 🙂

In aceeasi lucrare apare urmatorul paragraf (credeti-ma!!!):

“My five-year-old son and I are fond of Disney characters. Mickey Mouse is one of his favourites and watching it together I understand why Mickey is an iconic character and why people of all ages find him so lovable. Faff’s use of
Mickey works very nicely – indeed, I had the occasion to use this device in my PhD thesis defence, though I never referred to it as ‘Mickey Mouse’. I have, however, used this ‘title’ in later presentations and I am pleased that my
audience always finds it more appealing/catchy. I find Mickey Mouse a simple but effective way to think about how I can position my work as representing something new to the relevant literature.”

Ce-i asta???

In acelasi numar al revistei este o lucrare a Luisei Anda Unda, scrisa dupa acelasi calapod.
Cele 2 lucrari se citeaza reciproc (ele fiind publicate in acelasi numar).

A inteles cineva ce-i cu numarul acesta al revistei??

Ai dreptate cu ceea ce spui relativ la fatelete negative ale acestei decizii. Exista mai multe voci si mai multe pozitii relativ la aceast tip de situatii (mai ales legat de revistele romanesti):
(i) argumentul de citire a ceea ce spune CNATCU strict literal (pana la urma ASE a decis asa cu partile negative expuse de tine);
(ii) argumentul celor care au publicat in reviste in primii ani dupa indexare (uneori chiar in anii anteriori indexarii) care spun ca pe baza acelor articole s-a obtinut indexarea revistelor si/ sau obtinerea IF;
(iii) argumentele celor care spun ca poate ar trebui sa se ia in considerare cea mai favorabila pentru candidat situatie; cu posibile trimiteri atat la (i) cat si la (ii).
Pana la urma asta se intampla pentru ca se utilizeaza aproape mecanic criteriile. Exista cam la orice dosar (de concurs/ abilitare/ evaluare) o lista cu cele mai reprezentative (din punct de vedere a persoanei care a elaborat dosarul) 10 publicatii din dosar. Cu siguranta ca s-ar putea da o importanta mai mare (ca acum nu stiu ca asta sa conteze in vreun fel) acestei sectiuni care ar putea fi un filtru pentru restul dosarului.

Daca se considera factorul de impact de la data publicarii, asta inseamna ca fiecare candidat isi considera factorul de impact cand a publicat (deci din 2010, 2011, 2012 samd), indiferent daca, intre timp revista a fost declasata sau nu.
Deci, in concluzie, la ASE, revistele Amfiteatru Economic si (poate chiar si Metalurgia) sunt cat se poate de valabile si se considera !!!! nimeni nu pierde! doar unii colegi de la ASE (care au reusit sa “isi” publice articolele) au fost mai norocosi decat altii!!

si asta chiar daca ISI a declasat aceste reviste tocmai pe considerente de proasta-purtare!

cu parere de rau, prin acest exemplu si printr-o astfel de atitudine (in primul rand manageriala), ASE-ul face foarte mult rau stiintelor economice de la noi.

Se foloseste IF de la data publicarii (ma rog, daca publicarea are loc in 2015 si e disponibil doar cel din 2014 se ia 2014).

Am vazut criteriile.
ele aduna puncte , deci se pot face echivalari intre diverse categorii
de asemenea, criteriile folosesc factorul de impact cu problemele inerente ale acestuia.
referitor la factorul de impact, care factor de impact se foloseste in ASE? cel istoric, de la data publicarii articolului sau cel de la momentul evaluarii?

Sunt multe alte chestii neclare, intre tragicomic si aberant (si nu doar aici, ci in multe alte documente, de oriunde din RO, care stabilesc “criterii de performanta”… mioritice).
De asta de mai bine de 10 ani eu tot le zic (exemplu mai recent) sa nu se mai osteneasca sa inventeze ei lucruri, ci sa foloseasca structuri de evaluare a performantei/ excelentei care functioneaza, din afara.
Daca nu credeti ca puteti aspira la cele folosite in Ivy League, Anglia– sau top institutes de oriunde– tintiti macar la cele folosite in Europa de Vest continentala in genere. Sau macar cele din Europa Centrala care se respecta, e.g. vecinii de la CEU in Budapesta, Charles in Praga, etc…

🙂

Formularea criteriilor vine de la CNATDCU. Informatia impartasita de mine mai devreme si solicitata de Ghita Silaghi era cea legata de punctajele suplimentare. Astfel chiar daca pe criteriile de la minister cineva poate aduna puncte destule din largi cantitati de stiinta nesemnificativa cei care publica in reviste bune si foarte bune pe termen mediu au de castigat.
Da treaba cu numarul minim de articole e discutabila. Cineva cu 7 Top5 probabil va fi incurajat sa publice si un Arici Pogonici pentru a avea astfel minimum 8 si a i se lua in considerare punctajul.
Partea mai grea insa pentru cineva care e focalizat pe articole e sectiunea cu punctele pentru carti.
Opusul lui “factor de impact mai mare ca zero” e factor de impact egal cu zero (e vorba de revistele indexate ISI in zona Arts&Humanities sau de revistele recent indexate care n-au inca IF calculat).

Spre exemplu, numarul minim de articole mi se pare o chestie foarte prost gandita:

“Profesor minimum 15 articole, din care
minimum 4 indexate ISI cu factor de impact
mai mare ca 0; Conferentiar minimum 8 articole”

Nu cred ca la nivel de associate/full professor are cineva 15 articole in minim B+. Cu 2-3 publicatii bune si cateva working paperuri solide primesti tenure mai oriunde.

Chiar daca factorul de impact conteaza, cineva cu 8 publicatii in jurnale cu factor de impact 0.1 (8*0.1*30=24) este promovat inaintea cuiva cu 7 econometrica (7*7*30=1470), desi a doua persoana are un punctaj de 50 de ori mai mare.

Ca sa nu mai vorbim de exprimarea “factor de impact mai mare ca zero” — as opposed to what, “mai mare sau egal cu zero”?