Nu, datele imi permit sa observ acele efecte si sa calculez magnitudinea lor.

Nicoleta, sa ma alatur altor comentatori: un prim articol excelent pe Blog! (sa o spun si in mod public, dupa ce te-am felicitat deja in privat 😉 )
Din perspectiva mea, acest ultim comentariu-raspuns al tau ar merita categoric o continuare sub forma unui eventual viitor articol, sau chiar “stream” de viitoare articole, aici pe Blog EconAcademia (si asta atat din partea ta, cat si din partea altor economisti lucrand pe aceste tematici). Este fara indoiala o problema complexa, dar cred ca ar fi mare nevoie si de aceasta discutie in registru normativ, si nu doar pozitiv, deci care ar fi sistemul optim (sau, sa clarific– si aici este desigur complicatia– “optim, date fiind variate constrangeri cunoscute sau anticipate”) in materie de sistem de pensii pentru Romania, si nu doar, ca pana acum, analize referitoare la costuri si beneficii ale sistemului actual, asa cum il gasim (plus eventuale “comparative statics” in functie de anumite schimbari vehiculate ale acestui sistem actual, “taken as given”).
In aceasta directie, gasesc cele trei puncte mentionate de tine mai sus ca un foarte bun start al unei discutii viitoare, ideal mult mai ample.

Intrebarea dumneavoastra este foarte buna si va spun sincer ca trebuie sa ma mai gandesc la ea. In orice caz, eu as opta pentru formatul actual al sistemului de pensii cu pilon I si pilon II. Pilonul II este extrem de important deoarece toate calculele indica ca peste 20-30 de ani, nivelul pensiilor raportat la ultimul salariu va fi mult mai redus decat acum (0.7 acum, 0.4 prognozat utilizand actuala lege a pensiilor). Deci pilonul II este necesar pentru a suplimenta veniturile viitorilor pensionari si a le asigura un trai decent. Se pune insa urmatoarele intrebari 1) daca ponderea actuala a pilonului II este suficient de mare 2) cum se va acoperi deficitul actual al fondului de pensii – anul trecut 1.9% din PIB! 3) in ce sa investeasca fondurile de pensii private contributiile. In ceea ce priveste intrebarea 3), fondurile de pensii din Romania investesc, din motive de asigurare a unui risc minim, in proportie de 60% in titluri emise de statul roman. Astfel, actualii angajati sunt expusi puternic la eventualele probleme de sustenabiliate a datoriei publice atat prin pilonul I cat si prin pilonul II. Aceasta este o problema cred eu. Voi mai cugeta cu privire la aceste intrebari si, cine stie, poate mai scriu un articol pe aceasta tema :).

Le multumesc doamnei Nicoleta si domnului Daniel pentru discutii si precizari!

Multumesc de comentariu! Calculele sunt facute utilizand legea nr 263/2010, in vigoare in prezent. Desigur orice modificare a acestei legi va schimba rezultatele obtinute, dar avand in vedere deficitul considerabil al sistemului de pensii pilon I in prezent, nu cred ca e posibil ca schimbarile sa duca la cresterea randamentului acestui pilon. Am inclus in ultimul tabel rezultatul cresterii varstei de pensionare cu 1 an. In ceea ce priveste celelalte presupuneri facute (crestere salariu nominal, speranta de viata in 2050) am inclus in ultimul tabel o mica analiza de senzitivitate.

Va multumesc de comentariu! Guvernul si-a argumentat decizia de a redirectiona contributiile de la pilonul II spre pilonul I argumentand ca “randamentul pilonului I este mai mare decat cel al pilonului II”. Calculul meu arata ca randamentul pilonului I este negativ pentru un angajat cu salariul mediu care a intrat recent pe piata muncii si ca acesta sufera o pierdere prin contributia catre acest pilon – deci afirmatia pe care se bazeaza redirectionarea contributiilor nu are cum sa fie corecta.

Articol bun, va felicit si eu.

Am o intrebare care se leaga de comentariului anterior de la Matematical. Ati facut analiza sa vedeti cat de robuste sunt cifrele rezultate? Nu spun ca parametri alesi nu sunt adecvati dar ca acesti parametri pot sa se schimbe si putem sa ne intrebam si cat ar trebui sa se schimbe pentru alta concluzie.

Multumesc.