Cum afecteaza dimensiunea sectorului public performanța economiei private?

În general, analiza cheltuielilor publice sugereaza ca o crestere a marimii guvernului produce efecte opuse in sectorului privat. În primul rând, în ceea ce privește producerea de beneficii, nivelurile inițiale ale cheltuielilor guvernamentale sunt văzute ca oferind un nivel de securitate de baza care să păstreze persoanele fizice și proprietatile lor în condiții de siguranță de la amenințări fizice (de exemplu, prin poliție colectivă, apărarea națională și serviciile diplomatice) și de la confiscarea arbitrară (de exemplu, prin acte de justiție din dreptul penal și comercial). Extinderea în continuare a dimensiunii guvernului prin intermediul acestor roluri permite niveluri mai ridicate și mai bune calitati de servicii juridice care, la rândul lor, ofera o mai mare predictibilitate si permit atingerea de niveluri mai mari de producție, comerț și bunăstare (Coase, 1960; Becker, 1983). În măsura în care serviciile locale, cum ar fi sănătatea, asistența socială, educație, cercetarea și dezvoltarea sunt asigurate de veniturile guvernamentale, niveluri mai mari de cheltuielile guvernamentale pot creste calitatea intrărilor productive și prin aceasta ducand la o crestere a sectorului privat ( Thomson și Jensen, 2013). Chiar mai direct, implicarea autorităților publice in infrastructură, cum ar fi facilitățile de transport, genereaza o dezvoltare a capitalului privat (Aschauer, 1989; Barro, 1990; Karras, 1997; Sturm, Kuper și de Haan, 1998), chiar daca efectele cantitative par a fi adesea supraestimate. In consecinta o crestere a activitatilor guvernamentale prin adoptarea de proiecte în functie de meritele lor sociale, duce initial la o crestere a economiei private. Pe de alta parte o crestere excesiva a acestor cheltuieli guvernamentale poate sa induca o descrestere a activitatilor economice specifice sectorului privat. Acest rezultat este datorat costului intervenției guvernului. Necesitatea finanțării activității guvernului înseamnă că o creștere excesiva a cheltuielilor budgetare necesita niveluri mai mari de resurse care trebuie să fie obținute de la sectorul privat. Această realocare a resurselor induce în mod direct o descrestere a posibilitățile de consum privat, cu efecte potential nocive pentru activiatatea economica din sectorul privat. În plus, achiziționarea de resurse prin taxare suplimentara sau folosirea de rate diferentiate pe anumite produse amplifica descresterea productiei sectorului privat prin descurajarea ofertei de produse competitive și denaturarea costului ofertei private (Stuart, 1984; Usher, 1986). Astfel, odata cu cresterea guvernului, creste prețul taxei pe servicii publice. Acest lucru a fost remarcat de economisti precum Grossman, 1987; Scully 1989, 2000; Armey, 1995 și Facchini și Melki, 2013. Acestia sustin că efectul net ar unei cresteri a dimensiunii guvernului duce în cele din urmă la diminuarea, mai degrabă decât creșterea, producției sectorului privat. Folosind date pentru Canada ce acopera o durata importanta, si anume din 1929 pana in 2011, Ferris si Voia, 2014 au confirmat existenta unui nivel optim pentru sectorul public. Acest nivel optim este rezultatul interactiunii dintre efecte pozitive si efecte negative ale interventiei sectorului public, si a fost estimat in intervalul de 30-34 din PIB pentru Canada.
Bibliografie:

Armey, D. 1995 The Freedom Revolution. Regnery Publishing: Washington.

Aschauer, D. A., 1989, “Is public expenditure productive?,” Journal of Monetary Economics, vol. 23(2): 177-200.

Barro, R.J. 1990, “Government spending in a simple model of endogenous growth” Journal of Political Economy, 98: 103-125.

Becker, G. S. 1983, “A theory of competition among pressure groups for political influence,” Quarterly Journal of Economics 98: 371-400.

Coase, R. H. 1960, “The Problem of Social Cost,” Journal of Law and Economics, Vol. 3: pp. 1-44.

Facchini F. and M. Melki 2013 “Optimal Government Size and Economic Growth in France (1871-2008): An Explanation by the State and Market Failures” European Journal of Political Economy, 31:1-14.

Ferris J.S. and M. Voia 2014, “Does Aggregate Government Size Effect Private Economic Performance in Canada?” Carleton Economic Papers, 14-13.

Grossman, P. 1987, “The Optimal Size of Government” Public Choice, 53:131-147.

Karras, G. 1997, “On the Optimal Government Size in Europe: Theory and Empirical Evidence,” T he Manchester School of Economic & Social Studies, University of Manchester, vol. 65 (3), pages 280-94.

Scully, G.W. 1989, “The size of the state, economic growth and the efficient utilization of national resources” Public Choice, 63: 149-164.

Sturm, J.E., Kuper, G.H., and de Haan, J. (1998), “Modelling government investment and economic growth on a macro level: A review,” in Brakman, S., van Ees, H., and Kuipers, S.K. (eds.), Market Behaviour and Macroeconomic Modelling, MacMillan Press Ltd, London, UK.

Stuart, C. E. 1984, “Welfare Costs per Dollar of Additional Tax Revenue in the United States,” American Economic Review, vol. 74(3): 352-62.

Usher, D. 1986, “Tax Evasion and the Marginal Cost of Public Funds,” Economic Inquiry, vol. 24(4): 563-86.

Thomson, R. and Jensen, P.H. (2013). “The effects of government subsidies on business R&D employment: Evidence from OECD countries”, National Tax Journal 66(2), 281–310.

5 thoughts on “Cum afecteaza dimensiunea sectorului public performanța economiei private?”

  1. Stimate Marcel Voia,
    Un text care imi da de gindit! Inteleg ca dumneavoastra estimati optim pentru sectorului public undeva la treime din PIB Canada. As dori sa intreb in ce masura numarul acesta e reflectat de un buget la nivel de stat si in ce masura este buget federal. As numi un management inteligent ca fiecare stat al federatiei sa aiba un buget optim.
    Va multumesc!

    1. Multumesc de comentariu. Masura estimata se refera la guvern total: Federal + Provincial + Municipal (Consum + Investitii). Numai pentru federal este mult mai mica (approx 7%).

      1. Multumiri pentru raspuns!
        Inseamna ca pentru statele care nu sunt federale, ca scumpa tarisoara noastra, nu prea putem lua procentul dumneavoastra de sector public din PIB in calcul. Un stat federal are o alta organizare.

  2. Am avea si o lectie concreta pentru Romania de aici? Ce le-am putea spune guvernantilor despre dimensiunea optima a guvernului?

    1. Dimensiunea optima se poate calcula daca sunt datele necesare pentru o perioada de timp rezonabila. Exemplul despre Canada l-am dat pentru ca este o economie dezvoltata de dimensiuni relativ mici la care se poate observa foarte bine efectul guvernului in consumul privat. De asemenea am dorit sa punctez ca la o tara cu doua nivele de guvernare (provincial si federal) o pondere mai mare de 35% din PIB a celor doua nivele de guverne incepe sa afecteze negativ dezvoltarea sectorului privat. Este un studiu de caz care poate fi informativ ca reper de discutie pentru alte economii similare.

Comments are closed.