Acest post rezuma rezultatele unui studiu de-al meu recent asupra energiilor regenerabile in Germania: „The impact of renewable energies on EEX day-ahead electricity prices” (co-autori Ralf Pietsch si David Erni).
Studiul arata ca relatia dintre preturile la curent electric in Germania si surse de productie precum carbune, gaz, petrol, CO2, vant si energie solara variaza in timp, in conformitate cu modificarile structurale ale pietei energetice in Germania. In general, analiza econometrica arata ca preturile au scazut ca urmare a investitiilor masive in vant si instalatii fotovoltaice. Acest efect este vizibil in orele de dupa-amiaza, seara si noaptea in cazul vantului si la pranz in cazul energiei solare. Intensitatea vantului este mai mare in timpul noptii, iar in jurul pranzului soarele straluceste cu intensitate maxima, impactul asupra preturilor la electricitate fiind astfel vizibil in momentele respective ale zilei. In plus, studiul arata ca energiile regenerabile in Germania au un efect de substitutie cu sursele traditionale: in particular, senzitivitatea preturilor curentului electric la pretul gazului scade in timp, datorita cresterii rolului energiei solare. La pranz, cand cererea de electricitate este mare, productia este bazata pe carbune si in plus pe gaz. Desigur, gazul fiind o sursa de productie mai costisitoare, a fost treptat inlocuit cu fotovoltaicul. Astfel, centralele electrice bazate pe gaz au fost masiv inchise in Germania, ceea ce se reflecta in analiza noastra econometrica asupra procesului de formare a preturilor la electricitate.
La prima vedere am putea concluziona un efect benefic al energiilor regenerabile asupra consumatorilor, din moment ce preturile la curent au scazut. Dar nu este tocmai asa. Din toata aceasta poveste a investitiilor masive in vant si energie solara in Germania, sunt categorii care au avut clar de castigat de pe urma lor, dar si mai multe care au avut de pierdut. Astfel, producatorii traditionali de electricitate (carbune, gaz, petrol) au mult de pierdut de pe urma cresterii regenerabilelor, din moment ce castiga mai putin. Aceasta pierdere se simte mai mult in timpul orelor de noapte, cand, datorita productiei masive de vant, preturile la electricitate sunt foarte mici, ba chiar se observa preturi negative: la un exces de electricitate produsa, consumatorul este „platit” sa preia excesul… Nici pentru consumatorii individuali de electricitate nu sunt vesti bune: reducerea preturilor este doar partiala si nu compenseaza surplusul de taxe pe care consumatorii trebuie sa le plateasca in plus pentru subventionarea energiilor regenerabile. Deci consumatorul privat inca nu beneficiaza de scaderea preturilor direct, din moment ce platesc acele „feed-in” tarifuri pentru a sustine investitiile in noi instalatii de vant si fotovoltaic. Singurii „castigatori” clari de pe urma exploziei de instalatii de energii regenerabile si ca urmare a scaderii preturilor la electricitate sunt practic firmele mari si industria, care au fost scutiti de plata „feed-in” tarifurilor.
O mare problema in Germania este si faptul ca o parte importanta a energiei regenerabile este produsa in nordul tarii, insa electricitatea este mai mult folosita in sud, unde industria este concentrata. Gridul de transmisie insa este deficitar si mari pierderi se inregistreaza de pe urma acestui fapt: excesul de oferta din nord nu compenseaza excesul de cerere din sud. Noi decizii si strategii politice pe teme energetice in Germania trebuie sa ia aceasta situatie in considerare si sa realoce fondurile in asa fel incat gridul de transmisie sa fie consolidat. Acest lucru devine tot mai important, in conditiile in care din 2017 se va deschide canalul de interconectare a pietelor energetice Germane si Norvegiene: cand va fi un exces de vant in nordul Germaniei, acesta va fi exportat in Norvegia, iar cand este deficit de vant, Germania va importa hidroenergie de la norvegieni. Acest lucru va fi insa cu adevarat eficient numai in conditiile unui grid de transmisie eficient nord-sud in Germania.
Pentru analiza econometrica ampla, va invit sa cititi articolul original publicat in Energy Policy.
Florentina Paraschiv
Draga doamna Paraschiv,
Aveti cumva un link la lucrarea de care mentionati care sa nu ma coste 20 de dolari cum imi cere prin ScienceDirect?
Cu stima,
Mircea Ban
Domnul Ban, va rog trimiteti-mi adresa de mail unde va pot atasa articolul. Va multumesc pentru interes!
Cu bine!
Florentina Paraschiv
Stimata Florentina Paraschiv,
Va felicit pentru discutarea unui subiect extrem de important. Exemplul Germaniei e edificator in sensul ca s-au produs si se produc multe schimbari pe pta energeiei. As dori sa va intreb in ce masura vedeti piata energetica din Romania pregatita pentru investitii masive in enrgii regenerabile? Si intre aceste tipuri, care tip de energie ar fi cea mai rentabila. S-a vorbit mult despre hidrocentrale, mai nou in anumite arii e vorba si de ferme de energie eoliana. Dumneavoastra ca expert aici, ce credeti?
Va multumesc!
Buna ziua si multumesc pentru aprecierea articolului. Din pacate sunt plecata de ceva vreme din tara si nu mai sunt foarte bine pusa la punct cu situatia pietei energetice românesti. Este greu de dat sfaturi… In orice caz, daca investitiile in centrale eoliene la romani au sens depinde foarte mult de cine va suporta costurile acestora. Daca este similar cu Germania, adica consumatorul final preia extra costurile, nu prea vad de ce s-ar investi atât de mult in vânt, când hidrocentralele noastre stau in paragina… Acestea au costuri marginale foarte mici de productie oricum si nu polueaza. Deci întrebarea este de ce nu se dau bani pentru functionarea si intretinerea lor?
Înca o data, nu imi permit sa polemizez pe aceasta tema prea mult, caci nu cunosc structura exacta a surselor de productie la noi. Doar cu mare regret vad hidrocentrale si centrale traditionale pe carbune si gaz lasate in paragina, când calatoresc prin tara. Asta nu este eficienta, cu sigurana!
Numai bine!