Cum afecteaza conditiile in utero viitorul copilului?

La sfârșitul anilor 1980, epidemiologul britanic David Barker a descoperit o corelație puternică între bolile de inima în viața adultă, pe de o parte, și mortalitatea infantilă și greutatea la naștere, pe de altă parte. Ipoteza lui, care a devenit cunoscută sub numele de ipoteza programării fetale, a fost că sănătatea în viața adultă este influențată de condițiile in utero, ca, de exemplu, nutriția mamei și stresul. Pentru a testa această ipoteză, însă, cercetătorii s-au lovit de un obstacol: este greu de separat efectul condițiilor in utero de efectul acțiunilor persoanelor pe parcursul vieții lor. De exemplu, mamele care nu au o nutriție de bună calitate în timpul sarcinii au în medie un venit redus; copiii lor vor avea, de asemenea, venituri reduse în timpul vârstei adulte, iar veniturile reduse sunt în general corelate cu o stare de sănătate mai proastă.

Pentru a rezolva această problemă, economiștii s-au concentrat asupra schimbărilor condițiilor in utero care nu sunt în întregime sub controlul mamei. Unul dintre primele studii (Almond, 2006) a comparat generația de americani născuți în SUA în timpul epidemiei de gripă spaniolă din 1918 cu alte generații. În anii 1960-1980, mult după sfârșitul epidemiei, persoanele expuse in utero la gripa spaniolă au avut o probabilitate mai ridicată de a avea un handicap fizic, au obținut un nivel de educație mai scăzut, au avut venituri mai mici și o situație socio-economica mai proastă. Un alt articol (Almond et al, 2010) a studiat efectele pe termen lung ale foametei din China din 1959-1961. Personale expuse in utero la foamete au avut o probabilitate mai mare de a fi analfabete (cu 9% pentru bărbați și cu 7,5% pentru femei) și o probabilitate mai redusă de a avea un loc de muncă (cu 6% pentru bărbați și cu 3% pentru femei). În același timp, bărbații au avut o probabilitate de a se căsători cu 6,5% mai scăzută, iar femeile au avut tendința de a se căsători cu bărbați cu un nivel mai redus de educație. În general, condițiile economice la naștere par a avea un efect de lungă durată: persoanele născute în timpul recesiunilor economice au rate ale mortalității mai ridicate la toate vârstele (van den Berg et al, 2006).

Studii recente au descoperit că până și evenimente considerate “relativ sigure” (“fără efecte nocive”) pot avea consecințe semnificative pe termen lung asupra persoanelor expuse in utero. De exemplu, un grup de cercetători (Almond et al., 2010) a studiat efectele expunerii la reziduuri radioactive de nivel redus în Suedia ca urmare a dezastrului nuclear de la Cernobîl. Deși nivelul radioactiv era în limitele considerate “fără efecte nocive”, copiii expuși in utero au avut performanțe mai slabe în liceu, în special în ceea ce privește rezultatele la teste de matematică. Într-o serie de lucrări (Almond și Mazumder, 2011; van Ewijk, 2011; Almond et al, în curs de apariție) s-a descoperit că postul de Ramadan în timpul sarcinii are efecte negative semnificative asupra greutății la naștere, asupra sănătății pe termen lung și a rezultatelor la testele școlare ale persoanelor expuse in utero. Un alt studiu a descoperit că stresul datorat decesului unei rude a mamei în timpul sarcinii a produs un nivel redus al sănătății mentale a copilului la vârsta adultă (Persson și Rossin-Slater, 2014). Chiar și șocurile aparent banale pot avea un efect pe termen lung: în Danemarca, expunerea la gripă in utero a produs un nivel mai redus al sănătății la naștere, venituri cu 10% mai mici, un nivel de participare pe piața forței de muncă cu 7% mai redus, și o rată a dependenței de prestații sociale cu 43% mai ridicată (Schwandt, 2014).

Un studiu recent prezintă o imagine și mai sumbră. Un grup de cercetători (Black et al, 2013) a constatat că norvegienii expuși in utero la emanațiile radioactive datorită testelor nucleare din Oceanul Atlantic din anii 1950 și 1960 (din nou, în limitele considerate fără efecte nocive) au avut niveluri mai scăzute ale scorului la teste de inteligență, ale educației, ale ratei de absolvire a liceului și ale veniturilor. În plus, aceste efecte au fost transmise și generației următoare: copiii lor au avut, de asemenea, scoruri mai mici la testele de inteligență.

În concluzie, toate aceste studii subliniază importanța unui mediu sănătos în timpul sarcinii. Chiar și evenimentele tranzitorii și potențial minore pot avea consecințe importante pe termen lung pentru copil și pot avea un impact semnificativ asupra generației următoare.

Bibliografie:

Almond, Douglas (2006) “Is the 1918 Influenza Pandemic Over? Long-term Effects of In Utero Influenza Exposure in the Post-1940 U.S. Population,” Journal of Political Economy, 114(4): 672-712.

Almond, Douglas, Lena Edlund, Hongbin Li și Junsen Zhang (2010) “Long-Term Effects of Early-Life Development: Evidence
from the 1959 to 1961 China Famine,” capitolul 9 în “The Economic Consequences of Demographic Change in East Asia,” volum editat de Takatoshi Ito and Andrew Rose, University of Chicago Press, 321-345.

Almond, Douglas, Lena Edlund, și Mårten Palme (2009) “Chernobyl’s Subclinical Legacy: Prenatal Exposure to Radioactive Fallout and School Outcomes in Sweden,” Quarterly Journal of Economics, 124(4), 1729-1772.

Almond, Douglas, și Bhashkar Mazumder (2011) “Health Capital and the Prenatal Environment: The Effect of Ramadan Observance During Pregnancy,” American Economic Journal: Applied Economics, 3(4), 56-85.

Almond, Douglas, Bhashkar Mazumder și Reyn van Ewijk (în curs de apariție) “In Utero Ramadan Exposure and Children’s Academic Performance,” Economic Journal.

Black, Sandra E., Aline Bütikofer, Paul J. Devereux, și Kjell G. Salvanes (2013) “This Is Only a Test? Long-Run Impacts of Prenatal Exposure to Radioactive Fallout,” NBER Working Paper No. 18987.

Persson, Petra și Maya Rossin-Slater (2014) “Family Ruptures, Stress, and the Mental Health of the Next Generation,” document de lucru.

Schwandt, Hannes (2014) “The lasting legacy of seasonal influenza: In-utero exposure and human capital development,” document de lucru.

van den Berg, Gerard J., Maarten Lindeboom, și France Portrait (2006) “Economic Conditions Early in Life and Individual Mortality,” American Economic Review, 96(1): 290-302.

van Ewijk, Reyn (2011) “Long-term Health Effects on the Next Generation of Ramadan Fasting During Pregnancy,” Journal of Health Economics, 30(6): 1246-1260.

10 thoughts on “Cum afecteaza conditiile in utero viitorul copilului?”

    1. Fara sa fiu autorul articolului la care comentati, dar fiind administratorul care aproba comentariul inainte sa fie inspectat de autorul respectiv: si care sunt punctele pe care doriti sa le discutati?… Realizati fara indoiala ca trebuie sa legati cumva comentariul de articolul colegului Mircea Trandafir, unde comentati. Sau sa presupunem ca trebuie toti sa ne facem timp sa citim in detaliu articolul dumneavoastra si sa va punem intrebari? Totusi, putina maturitate, domnilor…

      1. Legatura dintre articolul sugerat de mine si topicul la care ne aflam (materialul publicat de Mircea Trandafir) este concretizata de urmatoarele elemente:
        (i) apartenenta la categoria epidemiologiei nasterilor (implicit si conceptiilor);
        (ii) data fiind limba de redactare a postarii de aici, am considerat util sa arat ca exista astfel de cercetari publicate despre Romania;
        (iii) in aceeasi categorie (adaugare la lista nexhaustiva prezentata de Mircea Trandafir) intra si completarea efectelor conditiilor in utero in zona demografiei (analiza facuta tot pe Romania). Este vorba despre un articolul citat in materialul din Human Reproduction: Huber S, Fieder M. Perinatal winter conditions affect later reproductive performance in Romanian women: intra and intergenerational effects. Am J Hum Biol 2011;23:546–552.

        1. Ceva mai bine, incepeti sa invatati… ma bucur ca progresam.
          Comentariul dvs. anterior era in genul urmator, sa va fac analogia completa: autorul articolului de fata prezinta intr-un seminar, din cand in cand e intrebat punctual pe subiect, inclusiv cu critica, etc. si deodata, cineva acolo in spatele audientei e cu mana sus, agitat, doar ca sa spuna cand i se da cuvantul ” eu, eu, eu! si eu am scris un articol legat de subiectul nasterilor. period.”; mda. daca seminarul acela e la dvs. la ASE probabil reactia audientei ar fi nula, nu stiu, sper ca nu ar fi chiar asa; daca ar fi la orice loc din cele cu care sunt eu afiliat, lumea s-ar tavali insa pe jos de ras si cineva din audienta ar face un comentariu sarcastic pe comentariul dumneavoastra… iar daca se repeta, ati ajunge o celebritate in sens negativ.
          Si acum, dupa ce ati precizat de ce ati dorit sa interveniti, sunteti la “limita”: punctul dvs. i) (sau iii) singur nu justifica o interventie daca ati trecut de masterat (alternativ: copilarie); cu punctul ii) trebuia sa incepeti (eventual, dau ca exemplu), spunand: “exista si o cercetare pe un subiect asemanator in Romania etc etc”, dar va lipseste exact punctul culminant, ‘the gist’, motivul pentru care de fapt ati dorit sa comentati, e.g., “si cum se leaga aceasta cercetare, metodologic sau prin concluzii etc etc” de subiectul autorului articolului la care comentati. Si de ce e asa etc etc.

          1. 🙂 In argumentarea dumneavoastra mentionarea ASE cum se leaga de problema?
            Mai ales in contextul “conteaza ce-ai publicat, nu ce-ai terminat” care s-ar putea foarte usor modifica in “conteaza ce-ai publicat, nu unde esti afiliat”.

          2. Pur si simplu prin faptul ca pareti afiliat acolo sau erati la data publicarii articolului pe care il mentionati in comentariu, de unde si formularea “la dvs. la ASE” (my emphasis in bold added).
            In rest sunt absolut de acord cu ce am spus (oricand), inclusiv cu derivata dvs. 🙂

            Acestea fiind spuse, clarificate si reclarificate, presupun ca Mircea s-a saturat de comentarii pe forma si vrea si substanta. Am abuzat de statutul meu de administrator pentru a publica si promova thread-ul de aici, dar as vrea sa ramana finit. 🙂

          3. Cu iertare sa-i fie domnului coleg!

            In Bucurestii nostri nu se vad diferentele dintre jenant si jeniu. Va rog insa sa luati nota ca mai tanarul coleg Herteliu incearca sa publice in afara curtii tovarasilor colegi cu puf. Intra dansul cu bocancul si inca buchiseste codul Morse academic, dar deja mananca Pui cu fulgi cu tot!

            Cu scuzele de rigoare, sa ne fie intr-un ceas bun!

            [ACTUALIZAT CU NOTA ADMINISTRATORULUI DE BLOG: THANKS, FUNNY, ETC 🙂 …INSA E TIMPUL SA TRECETI (IF AT ALL) PE COMENTARII SUBSTANTIALE, LEGATE TOTUSI DE ARTICOLUL LA CARE COMENTATI, DUPA CUM AM MAI PRECIZAT. CU MULTUMIRI! ]

  1. Foarte interesante lucrari mentionate! Cernobil trebuie sa fie relevant si in Romania. Exista deja sau v-ati gindit sa faceti o analiza in spiritul celei citate pentru Suedia?

    1. Mulțumesc pentru comentariu, Peter. Aveți dreptate, efectele Cernobilului ar trebui să se fi resimțit și în România. Dacă am avea date despre anul și luna de naștere a unei persoane, locul nașterii, nivelul de radiații în localitatea respectivă, și apoi despre nivelul de educație obținut, salariul actual șamd, s-ar putea face un studiu asemănător celui din Suedia. Din păcate, însă, nu cred că există asemenea date în Romania (sau cel puțin nu am auzit eu despre ele până acum). Dacă știți de unde s-ar putea obține astfel de date, sunt foarte interesat… 🙂

Comments are closed.