Demotivarea performantei: cazul criteriilor nationale de evaluare a cercetarii in Stiintele Economice din Romania

Nota: Articolul de fata, scris de catre Sebastian Buhai, Cristian Litan si Gheorghe Silaghi, constituie una dintre sectiunile Raportului din 2015 al Think Tank-ului “Grup de Analiza, Atitudine si Actiune in Politica Stiintei din Romania” (TT- G3A), care va aparea publicat in urmatoarea editie a Revistei de Politica Stiintei si Scientometrie- Serie Noua. O adresa web pentru intregul Raport 2015- TT G3A va fi mentionata aici (prin actualizarea postarii), imediat ce va deveni disponibila: actualizare la 18 decembrie cu adresa intregului Raport 2015 TT-G3A (PDF).

 

Motto: “… problema vitală pentru cultura românească, pentru știința românească: numărul încă foarte mare al celor care, lucrând în cercetare, nu au curajul sau capacitatea sau voința de a intra în jocul planetar al competiției valorilor”

-Solomon Marcus-

Rezumat

Prezentăm o analiză descriptivă demonstrând fără echivoc absurdul criteriilor naționale actuale de evaluare a cercetării și consecințele lor nefaste constând în proliferarea și promovarea pseudo-valorii științifice, în cazul Științelor Economice din România. Sub pretenția de obiectivitate scientometrică locală, sunt în uz niște standarde de evaluare autohtone care nu au nimic în comun cu standardele academice internaționale folosite în lumea civilizată, ignorând explicit calitatea publicațiilor și demotivând implicit performanța și excelența în cercetare. Concluziile exercițiului nostru empiric surprind, inter alia, o realitate ad litteram halucinantă: a. niciunul dintre cercetătorii români cu publicații de vârf, din mediul academic din străinătate, membri ai Comitetelor Știintifice (CS) ale conferințelor ERMAS din 2014 si 2015, nu îndeplinește criteriile minimale CNATDCU pentru profesor, mai puțin de 20% dintre ei îndeplinind chiar criteriile minimale CNATDCU pentru conferențiar, în condițiile în care peste 80% dintre acești membri CS satisfac standardele uzuale pentru “tenure” (de obicei, analog poziției de conferențiar) la universități de top în lume, de exemplu conform normei de publicații “Tinbergen Institute Research Fellow”, parte din ei fiind de altfel profesori plini sau conferențiari chiar la universități de top 10 mondial; b. viceversa, niciuna dintre persoanele devenite profesor plin între 2013-2015, în domeniul economicelor, în cele 4 mari universități de profil din România (Consorțiul Universitaria), nu îndeplinește criterii minime de “tenure” în orice universitate/ instituție răsărită din afara României. Universul autohton al cercetării economice este paralel nu doar excelenței, ci chiar decenței. Conform unor standarde internaționale uzuale, setul prezentatorilor cu afiliere externă și lucrări contribuite la conferințele ERMAS70% din ei fiind încă lectori/ postdoctoranzi/ doctoranzi—are calitatea producției științifice mult peste cei recent ajunși profesori plini în România, producând în medie de 10 până la 20 de ori mai multe publicații în reviste științifice din seturile folosite frecvent în evaluarea și ierarhizarea cercetării economice pe plan internațional (precum cele din listele CNRS France, Tilburg University, sau Tinbergen Institute). De fapt, peste 99% din producția de cercetare a acestor profesori autohtoni este irelevantă conform standardelor Tilburg sau Tinbergen și aproape 25% e publicată în reviste la un moment dat declasate din ISI de Thomson Reuters Web of Science. Situația dezastruoasă a universităților și institutelor de cercetare românești, în orice clasament internațional în baza producției de cercetare din domeniul Știinte Economice, este o consecință firească a sistemului de evaluare folosit, confirmând actualitatea și generalitatea cunoscutului proverb “după cum îți așterni, așa dormi”.

 

Introducere

Cu aproximativ 10 ani în urmă—mai ales sub insistența și lobby-ul unei minorități neresemnate a cercetătorilor din interiorul țării, precum și a unor cercetători români vocali din diaspora— a început și în România să se disemineze, și încet-încet să se interiorizeze, atât la nivel academic cât și de administrare/ politică a științei, că evaluarea cercetării științifice în baza unor criterii cât mai clare și obiective, conform unor indicatori internaționali care aproximează calitatea unor producții științifice precum publicațiile în revistele de specialitate, este sine qua non pentru ieșirea din criza profundă a cercetării, pentru dezvoltarea ei armonioasă, pentru “reconectarea cercetării românești la curentul știintific principal”, vezi Asociația Ad Astra (2005). Asigurarea obiectivității și clarității acestor evaluări științifice, în spiritul bunei practici din alte țări, a fost de la bun început și unanim descrisă/ invocată ca măsură esențială pentru progres în situația cercetării științifice românești, cu prioritate egală cu rezolvarea subfinanțării cercetării și respectiv cu ameliorarea bazelor tehnico-materiale ale universităților/ instituțiilor de cercetare, atât de către cercetătorii din România cât și de către cercetătorii români din diaspora, pentru cei din urmă fiind implicit sau explicit indicată drept precondiție pentru eventuala întoarcere în țară, vezi, e.g., Buhai (2004), Florian (2004), Szedlacsek (2004), sau Pătrașca (2005). Până și întrebările (fără răspuns) privind politica științei, cercetării și educației adresate direct candidaților prezidențiali români în 2004 și peste un deceniu, în 2014, au inclus explicit evaluarea producției științifice în baza criteriilor obiective date de indicatori științifici internaționali, vezi, e.g., Buhai (2014).

Din păcate, cu tot entuziasmul lobby-iștilor, speranța în capacitatea de reformă a sistemului, și chiar acel epsilon de succes inițial, interpretările și implementările naive sau voit eronate ale acestei cerințe privind criteriile de evaluare a cercetării nu au întarziat să apară, având drept consecințe vizibile de la includerea în baza de evaluare a unor reviste românești pretins-științifice, vezi, e.g., David (2006) sau Florian și Florian (2006), la gaming al sistemului în uz, de exemplu prin indexarea unor reviste locale românești în sistemul ISI și încercarea succesivă de a le mări Factorul de Impact prin diferite metode, inclusiv prin colaborări în acest sens cu alte reviste balcanice de același calibru, vezi, de exemplu pentru știintele sociale/ economie, Teodorescu și Andrei (2014) sau Herțeliu (2015). Aceste situații au toate un factor comun: criteriile de evaluare științifică actuale ale CNATDCU, dar în diferite măsuri și cele din diverse regimuri anterioare, sunt voit șlefuite după metoda “original românească”, în particular folosind o ierarhizare în baza Factorului de Impact ISI crud, plus împărțire arbitrară/ haotică în categorii valorice, având puțin în comun cu criteriile folosite uzual în mediul de cercetare internațional, precum, de exemplu, cele pe baza AIS, vezi, e.g., Abbring et al (2014) pentru o ilustrare elocventă a scopului și superiorității AIS între posibilele alternative de indicatori ai calității publicațiilor științifice. Florian (2006) arată discrepanța între calitatea rezultatelor științifice conform standardelor internationale și recunoașterea lor conform criteriilor de evaluare de atunci, în general pentru cercetarea românească. Litan (2015), cel mai citit și comentat eseu de pe Blogul EconAcademia- Blog al Economiștilor Români din Mediul Academic, discută câteva dintre consecințele negativ-surprinzătoare ale folosirii criteriilor CNATDCU actuale în evaluarea cercetării românești, în Științele Economice. Cu toate schimbările din ultimul deceniu în materie de criterii folosite în evaluarea cercetării științifice din România, situația generală a cercetării românești nu a progresat vizibil, iar cea din Științele Economice a fost și a rămas dezastruoasă, vezi Florian (2006), Corlan et al (2014) sau Bența și Buhai (2015).

În lucrarea de față prezentăm o analiză empirică inedită în care demonstrăm fără echivoc absurdul criteriilor naționale actuale de evaluare a cercetării, implicând și justificând situația dramatică a cercetării în cazul Științelor Economice din România. Comparăm în acest scop producția de cercetare științifică a trei eșantioane de cercetători români: membrii cu afiliere externă ai Comitetului Stiintific (CS) de la edițiile 2014 și 2015 ale Conferinței Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS), vezi Buhai et al (2013), membrii cu afiliere externă cu lucrări contribuite la edițiile ERMAS (Contributors), și respectiv întregul set de persoane candidați la poziția de profesor în perioada 2013-2015, în domeniul Științelor Economice, în cele patru universități principale de profil (Consorțiul Universitaria) din România. Utilizăm criteriile minime CNATDCU de calificare pentru profesori și respectiv conferențiari, precum și câteva seturi de standarde internationale folosite în mod frecvent în evaluarea și ierarhizarea producției de cercetare economică la nivel mondial, precum, între altele, prezența pe listele de publicații CNRS France, Tilburg University și Tinbergen Institute, sau satisfacerea normei de publicații pentru “Tinbergen Insitute Research Fellow”, și arătăm că universul cercetării în științele economice din România este efectiv paralel oricărui univers de cercetare la nivel global în științele economice, fie el caracterizat de excelență, fie el măcar bazat pe decență. Criteriile de evaluare românești descurajează și demotivează orice activitate de performanță, orice încercare de a atinge excelența, încurajând o producție de cercetare “științifică” irelevantă pe plan internațional. Victimele acestui sistem care pervertește/ anulează valoarea sunt atât cercetătorii economiști din România înșiși, cât și, prin implicație, studenții economiști, și societatea românească în ansamblul ei. Rezultatele analizei noastre strânse sub forma a 3 tabele, împreună cu detaliile de construcție ale eșantioanelor și definițiile criteriilor folosite, se pot consulta în Appendix. Secțiunea următoare expune în detaliu concluziile analizei comparative. Discutarea explicită a unor soluții pentru remedierea/ ameliorarea acestei situații tragice din cercetarea economică românească este dincolo de scopul acestui scurt raport, dar indicăm că soluții parțiale au fost sugerate în, e.g., Bența și Buhai (2015) sau Buhai (2015).

Analiza comparativă a producției de cercetare pe trei eșantioane de economiști români

În Tabelul 1 din Appendix surprindem modul în care cele 3 eșantioane de cercetători îndeplinesc criteriile naționale pentru pozițiile de profesor / conferențiar universitar în Romania, respectiv calitatea producției științifice raportată la următoarele repere: clasamentul revistelor furnizat de către Thomson Reuters în JCR 2015, clasificarea revistelor conform CNRS Franța, criteriul Institutului Tinbergen pentru poziția de Research Fellow, și lista mare a revistelor utilizată de către Universitatea Tilburg pentru ierarhizarea internațională a universităților în domeniul economicelor. Constatăm faptul că, în timp ce 99% dintre candidații români la poziția de profesor universitar îndeplinesc criteriile CNATDCU pentru poziția de profesor universitar în România, nicio persoană din comitetele științifice ale conferințelor ERMAS 2014 și 2015[1] și doar o singură persoană dintre contribuitorii la conferințele ERMAS 2014 și 2015 îndeplinesc criteriile în discuție. Dintre toți colegii români din străinătate prezenți la ERMAS, doar 6 persoane satisfac de fapt criteriile CNATDCU pentru poziția de conferențiar universitar în România! Datele sugerează cel puțin două motive pentru această concluzie:

– criteriile CNATDCU solicită candidaților să scrie minim 3 cărți, diferite de manualele didactice. Cei 67 de candidați din România raportează în fișele de verificare a standardelor minimale nu mai puțin de 600 de cărți, adică o medie de aproape 9 cărți scrise/candidat. Prin comparație, toți membrii comitetului științific și contribuitorii de la ERMAS 2014 și 2015 raportează în CV-urile lor doar 14 cărți, o singură persoană având peste 3 cărți[2], aceasta fiind și cea care îndeplinește criteriile minime din România pentru profesor. Pentru poziția de conferențiar universitar este necesară o singură carte scrisă. Doar 8 dintre colegii din străinătate îndeplinesc acest criteriu, nicăieri în afara României necerându-se îndeplinirea unui astfel de criteriu.

– criteriile CNATDCU solicită candidaților minim 15 articole în reviste de specialitate indexate ISI sau BDI. Candidații din România raportează un număr total de 407 articole ISI și 1476 articole BDI, deci în total o medie de 28 articole/persoană. În comparație, membrii comitetului științific ERMAS raportează o medie de doar 8 articole (ISI + BDI)/persoană, iar contribuitorii de la ERMAS o medie de 6,4 articole (ISI + BDI)/persoană. Deci colegii din străinătate sunt foarte departe de producția științifică de 15 articole solicitată de autoritățile din România, chiar membrii CS ERMAS fiind în medie calificați, din start, cel mult pentru poziția de conferențiar universitar, unde se solicită un minim de 8 articole.

În Tabelul 1 strident apare numărul mare de articole publicate în reviste BDI de către candidații români (1476 articole), în comparație cu doar 8 astfel de articole publicate de către membrii CS ERMAS. Practic, aceasta este o consecință a criteriilor CNATDCU care solicită un număr mare de articole scrise. Aceste reviste BDI nici măcar nu există pentru lumea științifică relevantă–nu le citește nimeni, dovadă fiind faptul că membrii celorlalte 2 eșantioane au publicat un număr foarte mic de publicații în reviste din afara listelor relevante, recunoscute, internațional. „Calitatea, și nu cantitatea, contează” este primul lucru pe care îl învață oricare cercetător economist începător din mediul academic/ de cercetare internațional.

Partea a 2-a a Tabelului 1 prezintă distribuția calitativă a articolelor raportate de membrii celor 3 eșantioane relativ la reperele luate spre analiză. În primul rând, remarcăm faptul că din cele 407 articole ISI raportate de către candidații din România, doar 233 de articole (adică 57%) sunt scrise în reviste de specialitate economică. Restul de 174 de articole sunt scrise în reviste din diverse domenii, precum domeniul metalurgie[3], agricultură, administrație publică, textile, chimie, știința mediului etc. În comparație, 88% respectiv 97% dintre articolele scrise de membrii comitetului științific ERMAS respectiv contribuitorii la această conferință sunt scrise în reviste din domeniul economic. Dacă ar fi să interpretăm în spiritul legii cerința CNATDCU ca articolele raportate de candidați să fie scrise în reviste de specialitate economică, doar 37 de candidați din cei 67 ar mai îndeplini criteriul de minim 4 articole ISI. Analizând in detaliu calitatea celor 233 articole ISI din domeniul economic raportate de candidații din România, constatăm că doar 140 dintre ele pot fi regăsite in JCR 2015, restul de 93 de articole fiind scrise în reviste care între timp au fost declasate de către Thomson Reuters, deci și-au pierdut temporar sau permanent Factorul de Impact ca urmare a unui comportament ne-academic dovedit. Din cele 140 de articole, 118 sunt regăsite in quartila a 4-a (cea mai slabă) a clasamentului revistelor ISI după Article Influence Score (AIS),vezi, e.g., Abbring et al (2014). Intre aceste 93+118 articole, marea majoritate sunt publicate în reviste economice românești cu AIS infim, deci cu vizibilitate extrem de redusă sau chiar 0 în mediul academic vestic. Se demonstrează astfel că singura rațiune de existență a acestor reviste este să reprezinte un mediu de publicare pentru autorii din România (dar nu numai) care doresc să promoveze pe poziții universitare superioare, fără a fi capabile să transmită contribuții științifice relevante global. Dacă dintre cei 37 de candidați din România care au minim 4 articole ISI in domeniul economic îi eliminăm pe cei care au scris în reviste declasate, mai rămân doar 16.

Cu tristețe, constatăm că doar 3 articole au fost publicate de către candidații din România în reviste din zona roșie, doar 9 articole în zona galbenă și 10 articole in quartila 3 a clasamentului JCR. În comparație, 61% dintre articolele ISI (adică 80 de articole) scrise de către membrii comitetului științific ERMAS sunt scrise în reviste de top din zona roșie, și doar 1% dintre articolele scrise de aceștia sunt scrise în reviste din quartila a 4-a. 63% dintre articolele (adică 89 de articole) scrise de către contribuitorii la conferința ERMAS sunt scrise in reviste din zona roșie și galbenă și doar 10% dintre articolele acestor autori sunt scrise în reviste din quartila a 4-a. Niciunul dintre membrii comitetului științific și contribuitorii conferinței ERMAS nu au scris vreodată un articol într-o revistă care ulterior să fi fost declasată de către Thomson Reuters.

Referitor la reperul CNRS Franța, situația este similară cu reperul ISI JCR 2015. Candidații din România au reușit să publice doar 33 de articole în reviste listate către CNRS, din care doar 4 în prima categorie CNRS. Menționăm că CNRS nu listează nicio revistă publicată in România. 81% dintre articolele (82 articole) scrise de membrii CS ERMAS sunt scrise în reviste din prima categorie a clasificării CNRS, iar 66% dintre articolele (108 articole) scrise de contribuitorii la conferința ERMAS sunt în primele 2 categorii ale clasificării CNRS.

În cazul în care considerăm reperul—mai lejer—de prezență în lista CNRS Franța ca necesar pentru o minimă vizibilitate internațională, constatăm că doar 9 din cei 16 de candidați din România care au minim 4 articole ISI in reviste de specialitate economică nedeclasate au publicat cel puțin un articol într-o revistă listata de CNRS în oricare zonă valorică, deci fiind vizibili. În comparație, aceste criterii cumulative sunt îndeplinite de toate cele 29 de persoane din CS și Contributors ERMAS care îndeplinesc criteriul CNATDCU de minim 4 reviste ISI de specialitate economică.

Institutul Tinbergen (TI) preia articolele ISI din domeniul E&B și le atribuie o pondere egală cu media lor AIS din ultimii 5 ani. Câteva reviste ISI românești se regăsesc în această listă, dar pentru toate TI atribuie ponderea 0. Pentru a deveni „Research Fellow TI”, candidaților li se solicită un dosar de maxim 5 articole, publicate ISI, cu medie de AIS>1 pe articol (deci pot fi și articole cotate mai slab, daca în setul de maxim 5 sunt și articole cu AIS foarte mare, e.g., de reviste „top 5”), din ultimii 5 ani de activitate, vezi explicațiile din Appendix. Constatăm că 14 membri CS ERMAS se califică fără probleme pentru poziția de Research Fellow TI. Dintre „Contributors” la ERMAS, 4 se califică[4], în timp ce niciunul dintre candidații pentru profesor din România nu se califică. Mai mult, candidații din România sunt foarte departe de scorul necesar pentru a deveni Research Fellow TI, cel mai bun scor al oricui din acest ultim eșantion fiind de 1.7, față de minimul de 5 cât este necesar pentru această poziție. Cumulat, cei 67 de candidați români reușesc să adune doar 9.95 puncte TI, care nu pot justifica nici măcar 2 norme de „Research Fellow TI”; aceasta normă e minimul necesar pentru a primi „tenure” (analog poziției de conferențiar) la universitățile olandeze din cadrul TI!

Reperul listei Universității Tilburg apare și mai drastic. Această listă conține un număr de 70 de reviste selectate din setul revistelor din domeniul economic; de remarcat că aceasta este lista inițială, largă, Tilburg default, din ea doar un subset format din cele mai bune 35 de reviste fiind de fapt folosit pentru alcătuirea celebrei ierarhii Tilburg a departamentelor de economie ale lumii, vezi și explicațiile din Appendix. Membrii comitetului științific ERMAS raportează un număr de 88 articole în reviste din această listă, deci o medie de 5.2 articole/persoană. Contribuitorii la conferința ERMAS raportează un număr de 34 de articole deci o medie 1 articol/persoană. În comparație, toți cei 67 de candidați la titlul de profesor universitar în România au reușit să scrie, în toată cariera lor, doar un singur articol în aceste reviste din lista Tilburg largă! Chiar și eșantionul de „Contributors”, alcătuit în majoritate din oameni mai tineri și din punct de vedere al vârstei și al carierei academice decât celelalte două categorii, produce astfel, în medie, de 10 până la 20 de ori mai multe publicații în reviste științifice din seturile folosite uzual în evaluarea și ierarhizarea cercetării economice pe plan internațional, precum cele din listele CNRS France, Tilburg University, sau Tinbergen Institute, decât oricare dintre membrii eșantionului de candidați la profesor plin din România!

Tabelele 2 și 3 detaliază calitatea producției științifice raportate de românii din străinătate în funcție de poziția pe care aceștia o ocupă. În principiu, toti membrii comitetului științific ERMAS (Tabelul 2) ocupă poziții la cele mai titrate universități sau institutii de cercetare din lume, iar mulți dintre ei au reușit să obțină deja „tenure” pe pozițiile ocupate. Contribuitorii la conferința ERMAS sunt în marea lor majoritate (70%) pe o poziție echivalentă unui lector universitar (dar sunt, de exemplu, inclusiv 4 doctoranzi în acest eșantion) și lucrează pentru a realiza publicații de top care să le aducă o poziție superioară sau o plasare la o universitate mai bună. La membrii comitetului științific ERMAS constatăm o concentrare a articolelor publicate în reviste din zona roșie a JCR si nivelul 1 in clasificarea CNRS. La contribuitorii conferinței, un eșantion în medie mai tânăr și mai eterogen din punct de vedere al carierei academice, constatăm o concentrare a articolelor publicate în reviste din zona galbenă a JCR și pe nivelul 2 din clasificarea CNRS, ceea ce este totuși mult peste recordul și potentialul de cercetare dovedit al eșantionului de profesori economisti autohtoni.

Practic, una dintre concluziile noastre este că universitățile de top mondial, dar și orice universitate sau instituție cu profil de cercetare/ politici economice care se respectă și dorește să facă parte din circuitul internațional principal al cercetării, apreciază exclusiv calitatea, reflectată în, spre exemplu, publicații din reviste din zona roșie a JCR, sau nivelul 1 în clasificarea CNRS, sau reviste din listele Tinbergen sau Tilburg. Cantitatea crudă, maculatura pură—necondiționată de, neponderată adecvat prin indicatori de calitate certificați, folosiți internațional în mod uzual—nu este promovată decât acasă, în România.

 

În loc de concluzii

Dacă suntem de acord că activitatea de cercetare științifică este o întreprindere internațională, este momentul să ne ridicăm privirea și să privim dincolo de granițele României, să ne inspirăm din locurile unde știința—si politica științei—excelează. Cercetarea științifică românească așteaptă de mult o politică a cercetării adecvată standardelor internaționale. Precum colegii lor din străinătate, cercetătorii din România, din Științele Economice și din oricare alte discipline, merită un cadru care să îi motiveze prioritar către performanță, către excelență în cercetare, definite și evaluate în context global. Ar fi timpul să lăsăm la o parte activitatea de cercetare “original românească” și să (re)dăm românilor „curajul, capacitatea și voința de a intra în jocul planetar al valorilor”—completând astfel cercul și revenind la punctul de start al eseului.

Referințe

Abbring, J., Bronnenberg, B, Gautier, P si van Ours, J. (2014), “Dutch Economists Top 40”, De Economist, 162, p. 107-14

Asociatia Ad Astra (2005), “Evaluarea cercetării științifice”, Ad Astra, Vol. 4, disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/7/ad_astra.pdf

Benta, M. si Buhai, I.S. (2015), “Economist din diaspora: Cercetarea de top este posibilă în Romania”, live talk show de 50 de minute pe Digi24 Cluj-Napoca, în cadrul rubricii “Vocile Clujului”, cu moderator Marius Bența și invitat Sebastian Buhai, accesibil prin http://blog.sebastianbuhai.com/2015/08/spre-excelenta-in-cercetarea-si-invatamantul-post-universitar-in-stiintele-economice-din-romania/ (link direct la videoclip)

Buhai, I.S. (2004), “Condiția cercetătorului: Între realitatea de acasă și idealul din afară”, Ad Astra, Vol. 3 (2), disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/6/buhai_conditia_cercetatorului.pdf (versiune incluzand si rezumat)

Buhai, I. S., Copaciu, M., Ilut, C. si Litan, C. (2013), “Conferința Științifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate. ERMAS 2014”, documentul de inițiere a seriei de conferințe ERMAS, accesibil prin site-ul primei ediții, http://www.econacademia.net/ermas2014.html (link direct la PDF)

Buhai, I.S. (2014), “După un deceniu aceleași întrebări: 1+10 intrebări despre viziunea candidaților prezidențiali din 2014 (turul II) privind cercetarea, știința și tehnologia în România”, eseu publicat pe blogul personal, disponibil la http://blog.sebastianbuhai.com/2014/11/dupa-un-deceniu-aceleasi-intrebari-110-intrebari-despre-viziunea-candidatilor-prezidentiali-din-2014-turul-ii-privind-cercetarea-stiinta-si-tehnologia-romania/ (versiunea adaptata de Remus Florescu pentru Adevarul, din 12 noiembrie 2014)

Buhai, I.S. (2015), “Institutul Român pentru Economie și Finanțe. Sau despre ce poate face Banca Națională pentru excelența în științele economice din România”, eseu publicat pe Blog EconAcademia (Blog al Economiștilor Români din Mediul Academic), disponibil online la http://blog.econacademia.net/2015/06/institutul-roman-pentru-economie-si-finante-sau-despre-ce-poate-face-banca-nationala-pentru-excelenta-in-stiintele-economice-din-romania/ (versiunea adaptata de Remus Florescu pentru Adevarul, din 17 iunie 2015)

Corlan, A., David, D., Frangopol, P. si Trache, L. (2014), “Grupul de Analiza, Atitudine, și Actiune în Politica Științei din România (Think Tank – G3A). Raport 2014”, Revista de Politica Științei și Scientometrie, Vol.3 (4), disponibil online la http://rpss.inoe.ro/articles/182/file

David, D. (2006), “Procedurile de promovare academică din România și rolul cercetării în cadrul acestui proces”, Ad Astra, Vol. 5(1), disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/8/david_promovarea.pdf

Florian, R. (2004), “Migrația cercetătorilor români. Situația actuală, cauze, soluții”, Ad Astra, Vol.3(2), disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/6/florian_migratia.pdf

Florian, R. (2006), “Oamenii de știintă din România și recunoașterea rezultatelor lor”, Ad Astra, Vol. 5(1), disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/8/florian_oamenii_de_stiinta.pdf

Florian, R. si Florian, N. (2006), “Majoritatea revistelor știintifice românești nu servesc știința”, Ad Astra, Vol. 5 (2), disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/9/florian_reviste_locale.pdf

Herțeliu, C. (2015), “Despre mecanisme ale citărilor în zona științelor socio-economice în țări sud-est europene”, eseu publicat pe Blog EconAcademia, disponibil online la http://blog.econacademia.net/2015/09/despre-mecanisme-ale-citarilor-zona-stiintelor-socio-economice-tari-sud-est-europene/

Litan, C. (2015), “Incentives”, eseu publicat pe Blog EconAcademia (Blog al Economiștilor Români din Mediul Academic), disponibil online la http://blog.econacademia.net/2015/03/incentives/

Pantazi, R. (2013), “Doi profesori sârbi au publicat deliberat în revista științifică românească Metalurgia Internațional o lucrare de cercetare falsă în care au citat inclusiv reviste pentru copii – presa sârbă”, Hotnews, 18-09-2013, disponibil online la http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15602458-doi-profesori-sarbi-publicat-deliberat-revista-stiintifica-romaneasca-metalurgia-international-lucrare-cercetare-falsa-care-citat-personaje-precum-goofy-presa-sarba.htm

Pătrașca, M. (2005), “Cariera internațională a cercetătorilor români”, Ad Astra, Vol. 4, disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/7/patrasca.pdf

Szedlacsek, S. (2004), “Zece căi de a atrage cercetătorii români spre România”, Ad Astra, Vol 3(2), disponibil online la http://www.ad-astra.ro/journal/6/szedlacsek.pdf

Teodorescu, D. si Andrei, T. (2014), “An examination of ‘citation circles’ for social sciences journals in Eastern European countries.” Scientometrics 99, no. 2 , p. 209-31

Appendix: Tabele și definiții

Tabel 1: Situația comparativă a îndeplinirii criteriilor CNATDCU și a calității publicațiilor conform unor standarde internaționale, pentru membrii CS ERMAS 2014 & 2015 cu afiliere externă, “Contributors” ERMAS 2014 & 2015 cu afiliere externă, respectiv Candidații la profesor universitar, în domenii economice, Universitaria/ RO, 2013-2015.

Comitet Știintific (CS) ERMAS 2014 & 2015

(17 persoane – 100%)

Contributors

ERMAS 2014 & 2015

(33 persoane – 100%)

Candidați la prof. univ., domenii economice, Universitaria/ RO, ‘13-‘15

(67 persoane – 100%)

Persoane îndeplinind criteriile CNATDCU de profesor universitar în România a 0 persoane 1 persoana

(3%)

66 persoane

(99%)

Persoane îndeplinind criteriile CNATDCU de conferențiar universitar în România a 3 persoane

(18%)

3 persoane

(9%)

67 persoane

(100%)

Persoane cu minim 4 articole în reviste ISI cu factor de impact pozitiv (doar în domeniul E&B) b 14 persoane

(82%)

15 persoane

(45%)

37 persoane

(55%)

Persoane cu minim 4 articole în reviste ISI cu factor de impact pozitiv doar în domeniul E&B și care nu au fost declasate h, și cel puțin un articol în reviste CNRS France e 14 persoane

(82%)

15 persoane

(45%)

9 persoane

(13%)

Îndeplinirea criteriului de publicații al „Research Fellow Tinbergen Institute” c 14 persoane

(82%)

4 persoane

(12%)

0 persoane
Articole în reviste ISI (100%)

 

130 articole

medie: 7,6 art/prs

 

139 articole

medie: 4,2 art/prs

 

407 articole

medie: 6 art/prs

 

–          din care în domeniul E&B (%) 114 (88%) 135 (97%) 233 (57%)
La rândul lor, din care (conform Thomson Reuters Web of Science JCR 2015):

 

zona roșie d

 

80 (61%) 31 (22%) 3 (1%)
zona galbenă d

 

19 (15%) 58 (41%) 9 (2%)
-quartila a treia ISI AIS

 

14 (11%) 33 (24%) 10 (2%)
-quartila a patra ISI AIS

 

1 (1%) 13 (10%) 118 (29%)
declasate la un moment dat în istoricul lor de catre Thomson Reuters Web of Science h

 

0 0 93 (23%)
Articole în reviste CNRS France (100%)

 

101 articole

medie: 6 art/prs

163 articole

medie: 5 art/prs

33 articole

medie: 0,5 art/prs

-CNRS Nivel 1 e

 

82 (81%)

 

44 (27%)

 

4 (12%)

 

-CNRS Nivel 2 e

 

13 (13%)

 

64 (39%)

 

10 (30%)

 

-CNRS Nivel 3 e

 

6 (6%)

 

40 (25%)

 

13 (40%)

 

-CNRS Nivel 4 e 0 15 (9%) 6 (18%)
Articole în reviste din lista Tilburg f 88 articole

medie: 5,2 art/prs

34 articole

medie: 1 art/prs

1 articol

medie: 0,015 art/pers

Articole în reviste BDI (fără ISI) 8 articole

medie: 0,5 art/prs

71 articole

medie: 2,2 art/prs

1476 articole

medie: 22 art/prs

Articole în editori prestigioși g 122 articole

medie: 7,2 art/prs

149 articole

medie: 4,5 art/prs

103 articole

medie: 1,5 art/prs

 

Tabel 2: Situația îndeplinirii criteriilor minimale CNATDCU din Romania și calitatea publicațiilor conform unor standarde internaționale, pentru membrii CS ERMAS 2014 & 2015 cu afiliere externă, cu distribuția pe grade academice (universitare, respectiv analoage celor universitare în cazul instituțiilor de cercetare/ politici economice).

Profesor sau funcție analoagă în institut de cercetare/politici economice Conferențiar sau funcție analoagă în institut de cercetare/ politici economice Lector sau funcție analoagă în institut de cercetare/ politici economice Total
Distribuția membrilor CS (ERMAS 2014&2015) pe grade academice 2 (12%) 8 (47%) 7 (41%) 17 (100%)
Din care îndeplinesc criteriile CNATDCU de profesor universitar în România a 0 0 0 0 (persoane)
Din care îndeplinesc criteriile CNATDCU de conferențiar universitar România a 1 2 0 3 (persoane)
Îndeplinirea criteriului minim pentru poziția de profesor în România de 4 articole ISI cu factor de impact pozitiv b 2 8 4 14 (persoane)
Îndeplinirea criteriului de publicatii al „Research Fellow Tinbergen Institute” c 2 6 6 14 (persoane)
Articole în reviste ISI (100%) 25

 

79

 

26

 

130 (articole)

 

–          din care în domeniul E&B și care apar în JCR 2015, indiferent de momentul publicării (%).  

 

25 (100%)

 

 

66 (84%)

 

 

23 (89%)

 

 

114 (88%)

La rândul lor, din care:

 

zona roșie d 21 (84%)

 

45 (56%)

 

14 (54%)

 

80 (61%)

 

zona galbenă d

 

4 (16%)

 

9 (12%)

 

6 (23%)

 

19 (15%)

 

-quartila a treia ISI AIS

 

0 11 (15%)

 

3 (12%)

 

14 (11%)

 

-quartila a patra ISI AIS

 

0

 

1 (1%)

 

0

 

1 (1%)

 

-declasate la un moment dat în istoricul lor de către Thomson Reuters Web of Science 0 0 0 0
Articole în reviste CNRS France (100%)

 

23

 

55

 

23

 

101 (articole)

 

-CNRS Nivel 1 e

 

22 (96%) 41 (75%)

 

19 (82%)

 

82 (81%)

 

-CNRS Nivel 2 e

 

1 (4%)

 

10 (18%)

 

2 (9%)

 

13 (13%)

 

-CNRS Nivel 3 e

 

0 4 (7%)

 

2 (9%) 6 (6%)
-CNRS Nivel 4 e 0 0 0 0
Articole în reviste din lista Tilburg f 22 45 21 88 (articole)
Articole în reviste BDI (fără ISI) 4 2 2 8 (articole)
Articole în editori prestigioși g 28 69 25 122 (articole)

 

Tabel 3: Situația îndeplinirii criteriilor minimale CNATDCU din Romania și calitatea publicațiilor conform unor standarde internaționale, pentruContributors” ERMAS 2014 & 2015 cu afiliere externă, cu distribuția pe grade academice (universitare, respectiv analoage celor universitare în cazul instituțiilor de cercetare/ politici economice).

Profesor sau functie analoagă în institut de cercetare/politici economice Conferențiar sau funcție analoagă în institut de cercetare/politici economice Lector sau funcție analoagă în institut de cercetare/politici economice

Eșantionul include și doctoranzi! i

Total
Distribuția membrilor CS (ERMAS 2014&2015) pe grade academice 2 (6%) 8 (24%) 23 (70%) 33 (100%)
Din care îndeplinesc criteriile CNATDCU de profesor universitar în România a 1 0 0 1 (persoane)
Din care îndeplinesc criteriile CNATDCU de conferențiar universitar în România a 1 1 1 3 (persoane)
Îndeplinirea criteriului minim pentru poziția de profesor în România de 4 article ISI cu factor de impact pozitiv b 2 6 7 15 (persoane)
Îndeplinirea criteriului de publicatii Research Fellow Tinbergen Institute c 1 1 2 4 (persoane)
Articole în reviste ISI (100%)

 

32

 

41

 

66

 

139 (articole)
–          din care în domeniul E&B și care apar în JCR 2015, indiferent de momentul publicării (%).  

 

32 (100%)

 

 

37 (90%)

 

 

66 (100%)

 

 

135 (97%)

La rândul lor, din care:

 

zona roșie d

 

7 (22%)

 

10 (24%)

 

14 (21%) 31 (22%)

 

zona galbenă d

 

11 (34%)

 

13 (32%)

 

34 (52%)

 

58 (41%)

 

-quartila a treia ISI AIS

 

9 (28%)

 

12 (29%)

 

12 (18%) 33 (24%)

 

-quartila a patra ISI AIS

 

5 (16%)

 

2 (5%)

 

6 (9%) 13 (10%)

 

declasate la un moment dat în istoricul lor de către Thomson Reuters Web of Science

 

0 0 0 0
Articole în reviste CNRS France (100%)

 

42

 

56

 

65

 

163 (articole)

 

-CNRS Nivel 1 e

 

6 (14%)

 

13 (23%)

 

25 (38%)

 

44 (27%)

 

-CNRS Nivel 2 e

 

21 (50%)

 

20 (36%)

 

23 (35%)

 

64 (39%)

 

-CNRS Nivel 3 e

 

11 (26%)

 

17 (30%)

 

12 (19%)

 

40 (25%)

 

-CNRS Nivel 4 e 4 (10%) 6 (11%) 5 (8%) 15 (9%)
Articole în reviste din lista Tilburg f 5 9 20 34 (articole)
Articole în reviste BDI (fără ISI) 16 31 24 71 (articole)
Articole în editori prestigioși g 34 43 72 149 (articole)

 

Legendă:

AIS – Article Influence Score (Web of Science)

BDI – Baze de Date Internaționale recunoscute de CNATDCU (adică: ISI Web of Knowledge, Scopus, Ebsco, EconLit, Repec, Doaj, Cabells, Jstor, Science Direct, SpringerLink, ProQuest, DBLP, ACM, Infosci).

CNATDCU – Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare

CNRS (France) – Comite National de la Recherche Scientifique

CS – Comitet Științific

E&B – Economics & Business

ERMAS – Conferința Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate

JCR – Journal Citation Report (Web of Science)

TI – Tinbergen Institute

UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

Eșantioane:

  1. CS ERMAS 2014&2015: S-au considerat doar membrii CS ERMAS din ambele editii de până acum, 2014 si 2015, care au afiliere externă României. Lista lor poate fi consultata in permanenta pe site-ul web EconAcademia, la http://www.econacademia.net/ermas2014.html si http://www.econacademia.net/ermas2015.html.

Volumul eșantionului utilizat este de 17 persoane. Sursele informațiilor despre publicațiile membrilor CS au fost: cel mai recent CV de pe pagina web personală /pagina web a instituției de care aparține și/ sau Thomson Reuters Web of Science și/ sau Google Scholar și/ sau ResearchID și/sau Ideas și/sau contactarea în persoană.

  1. Contributors ERMAS 2014&2015: S-au considerat doar prezentatorii de lucrări de la ERMAS 2014 & 2015, alții decât membrii CS și/sau invited keynotes, care au afiliere externă României. Lista lor poate fi extrasă din programele detaliate ale conferintelor, aflate la http://www.econacademia.net/ermas2014.html (link direct la programul in PDF) respectiv http://www.econacademia.net/ermas2015.html (link direct la programul in PDF).

Volumul eșantionului utilizat este de 33 persoane (inițial 40 de persoane; pentru 7 persoane nu s-au găsit informații complete/ verificabile referitoare la publicații), din cate, nota bene, 4 sunt încă doctoranzi.

Sursele informațiilor despre publicațiile Contributors ERMAS 2014&2015 au fost: cel mai recent CV de pe pagina web personală/ pagina web a instituției de care aparține și/ sau Thomson Reuters Web of Science și/ sau Google Scholar și/ sau ResearchID și/ sau Ideas și/ sau contactarea în persoană.

  1. Candidați la poziția de prof.univ, domenii economice, Universitaria/RO, 2013-2015: Candidați la posturile de profesor universitar scoase la concurs între februarie 2013 până în iulie 2015 (6 sesiuni de concursuri), din domeniile științelor economice în România, de la cele 4 universități din Consorțiul Universitaria (Academia de Studii Economice – ASE, Universitatea Babeș-Bolyai – UBB, Universitatea Alexandru Ioan Cuza – UAIC și Universitatea de Vest din Timișoara – UVT). Lista lor poate fi extrasă de la pagina web http://jobs.edu.ro prin interogare după domeniile de științe economice.

Volumul eșantionului utilizat este de 67 de candidați (cărora li s-au gasit informații verificabile, din 68 initial). Din 67 de candidați, 65 au ajuns profesori universitari într-unul din domeniile știintelor economice. 4 candidați au candidat pentru domeniul Cibernetică, Statistică și Informatică Economică aria Informatică Economică, aceștia nefiind considerați la clasificările din tabele după criteriile Tinbergen Institute Research Fellow și respectiv Tilburg; tot pentru acești 4 candidați, în locul clasificării CNRS Franța s-a considerat clasificarea revistelor realizată de CNATDCU din Romania pentru domeniul Informatică disponibilă la adresa http://informatica-universitaria.ro, care are tot 4 clase țintă și este echivalentă clasificărilor internaționale acceptate în domeniul informatică, precum clasificarea revistelor furnizată de Australian Research Council.

Sursele informațiilor despre publicațiile candidaților la postul de profesor au fost: datele raportate de candidați în fișa de verificare a standardelor minimale CNATDCU disponibile pe http://jobs.edu.ro, precum si verificarea acestor articole pe ISI Web of Science sau site-urile publisherilor. Practic, pentru studiu s-au considerat doar publicațiile efective cu care acești candidați s-au prezentat la concursul pentru titlul de profesor universitar.

Note Tabele 1,2,3:

a– comparând doar după nivelul minim cerut de cărți și articole

(pentru criteriile CNATDCU pe domeniul economice, accesati acest document, paginile 12-14: http://ubbcluj.ro/ro/despre/info/files/legislatie/Ordinul_MEN_nr_4204_2013_Standarde_minimale_conferire_titluri_didactice_si_de_cercetare.pdf)

b– doar reviste din domeniul E&B (conform clasificării ISI-Web of Science)

c– punctaje calculate exact, conform metodologiei prezentate de TI la pagina web http://www.tinbergen.nl/wp-content/uploads/2012/10/Fellowship-Requirements-and-Charter-2012-2016.pdf și pe baza listei de reviste stiințifice TI pentru domeniul E&B http://www.tinbergen.nl/wp-content/uploads/2012/10/TI-Journal-List.pdf. Se consideră deci scorul AIS și numărul de co-autori pentru orice articol. Satisfacerea criteriului “Research Fellow TI” este în prezent un minim necesar pentru “tenure”, deci pentru conferențiar, în domeniul stiintelor economice, la cele trei universitați olandeze care alcătuiesc TI (University of Amsterdam, VU University Amsterdam, și Erasmus University Rotterdam).

d– conform premierii rezultatelor de către UEFISCDI

(pentru clasificarea în zonă roșie și galbenă folosită de UEFISCDI vezi pagina web http://uefiscdi.gov.ro/articole/4179/Pachet-de-informatii_Premierea-rezultatelor-cercetarii–articole_2015.html)

e– lista revistelor CNRS din domeniul E&B aranjate pe subdomenii și pe categoriile 1, 2, 3 și 4 o puteți consulta la pagina web https://www.gate.cnrs.fr/IMG/pdf/categorisation37_juil_2015-4.pdf

f– folosim lista celor 70 de reviste din domeniul E&B incluse de Universitatea din Tilburg in setul larg al revistelor stiintifice considerate relevante, care poate fi consultată la https://econtop.uvt.nl/journals.php; un subset mult mai strict, format din doar jumatate (35) din aceste reviste, este cel utilizat in construirea topului Tilburg al facultatilor de economie ale lumii (ultima sa actualizare, cu lista primelor 100 clasate: https://econtop.uvt.nl/rankinglist.php).

g– “editori prestigioși” se referă aici la lista votată de senatul UBB pentru criteriile minime pe științe economice interne din Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (adică: Elsevier, Springer, Wiley-Blackwell, Oxford Journals, Cambridge Journals, Routledge, Taylor&Francis, Sage, Emerald, Inderscience, Palgrave Macmillan). A se consulta pagina web http://senat.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2015/10/Hotarare-30.281_Criterii-minimale-pentru-ocuparea-posturilor-didactice-si-de-cercetare_FSEGA.pdf

h– anual, Thomson Reuters elimină reviste din JCR în special pentru motive legate de manipularea citărilor, având ca efect raportatea de către aceste reviste a unor indicatori scientometrici (factor de impact) crescuți în mod artificial. În analiza noastră am surprins următoarele reviste declasate la un moment dat de către ISI Thomson Reuters, identificate în lista de publicații a candidaților din România la titlul de profesor universitar: Amfiteatru Economic, Emerging Markets Finance and Trade, Actual Problems in Economics și African Journal of Business Management.

i– eșantionul de “Contributors” include și 4 doctoranzi romani cu afiliere externa care au prezentat lucrări la ERMAS 2014 & 2015; in Tabelul 3 ei sunt plasați in coloana a 3-a, deci cu lectorii si alții cu funcții analoage lectorilor.

[1] Persoanele din Comitetele Știintifice (CS) ale ERMAS sunt cercetători români cu record dovedit și/ sau potențial clar de publicații științifice de absolut top, a se vedea Buhai et al (2013) pentru metoda de selectare în CS, în marea lor majoritate validați de și afiliați cu universități și instituții din top 100 mondial, în baza oricărei ierarhii internaționale pe domeniul științelor economice. Între acești membrii CS se află inclusiv profesori sau conferențiari la universități din top 10 (!) al clasamentelor economice mondiale, precum University of California Berkeley, MIT, New York University, Columbia University, etc.; probabil universitățile românești știu mult mai bine decât aceste universități cât valorează producția de cercetare a oamenilor respectivi, respingându-i pe toți prin faimoasele criterii minimale CNATDCU.

[2] Acest lucru se întâmplă datorită specificului poziției pe care această persoană o ocupă.

[3] Ca și fapt divers, chiar și după ce impostura academică a revistei Metalurgia Internațional a fost devoalată în presă, vezi, e.g., Pantazi (2013), și revista a fost eliminată din ISI JCR in 2013, CNATDCU și una din cele 4 mari universități din România continuă să aprobe dosare de profesor universitar bazate pe articole scrise în această revistă.

[4] Aceasta se datorează și faptului că 70% din membrii contribuitori (“Contributors” în Tabelele din Appendix) sunt de fapt doar lectori, postodoctoranzi și chiar doctoranzi, vezi Tabelul 3. Criteriul Research Fellow Tinbergen Institute este informal folosit ca un minim pentru a acorda “tenure” în universitățile olandeze care alcătuiesc Tinbergen Institute, situația fiind în mare aceeași pentru criterii minime de “tenure” la universități de top 100, mai ales la cele europene.

26 thoughts on “Demotivarea performantei: cazul criteriilor nationale de evaluare a cercetarii in Stiintele Economice din Romania”

  1. Domnilor colegi de la ERMAS,
    Dupa suspiciunile de rascoala de pe coridoarele ASE, eu va transmit ingrijorat sa o lasati mai moale, ca doar se vede de la o posta ca nu sunteti in stare sa carati servieta lui Gabi Oprea, desi ati ajuns sa va iubeasca neispravitul de Dragos Patraru https://twitter.com/econacademia/status/771263543026999296. Bravos, natiune!
    Inlocuiti pe domnul fost profesor doctor general Oprea cu orice alti tovarasi inca profesori de pe Dambovita, Somes, Bega sau Bahlui! La ce ne trebuie noua TGV pana American Economic Review, cand avem personalul de Oltenita pana la Amfiteatru Economic!

  2. Va rugam ajutati la curatarea comisiei de stiinte economice a noului CNATDCU de reviste gen “Metalurgii” si “Amfiteatre”, reviste declasate de catre comunitatea academica internationala. Abia atunci incercam sa vorbim de putina etica profesionala.

    1. reactie rapida @gabriel: cand deciziile se iau in mod MAJORITAR (Ministerul Educatiei si Cercetarii are– inca, deocamdata– Curaj, dar nu are deloc curaj… sau minte, daca tot suntem acolo), dar e vai de capul “majoritatii” selectoare, e oare ceva neasteptat? Reactia mea initiala merita repetata aici: https://twitter.com/sbuhai/status/723856516915277824
      E nevoie sa va implicati activ in mod public, si tu si altii din tara care v-ati saturat de idiotenie, si nu doar prin comentarii anonime. Cu o singura floare sau un singur vot nu s-a facut si nu se va face prea curand primavara…

      1. Monsieur Le Sebster, dar e ciudat ca s-a dat pe maini majoritare, nu tocmai asta era ideea sa se ajunga la consens? In alte comitete nu vad nicaieri ca nu a fost consens, decat la voi. Si la voi economistii umbla pacostea ca voi aduceti si multi, si prosti, cata-i frunza si iarba.
        Cat despre Curaj, le sage ne peut pas dire ce qu’il vaut mieux taire!

        1. Monsieur “Le sage” Dr Pi: de acord cu tot, mai putin cu “voi” 🙂 Este “ei” acolo.
          Noi incercam sa ii ajutam pe acei dintre ei care vor sa iasa din groapa cu rahat, dar unii nici asa nu pot, iar altii pur si simplu nu vor…

    2. Domnilor colegi,

      Lasati si nu va mai vaitati, ca tovarasii Puisori trebuie sa aiba loc in noul CNATDCU!Ce folos cu cocosi pintenosi, neprietenosi, ce vor sa-ti ia gatu’ la fiecare duzina de autocitari, cand avem noi tovarasi puisori amfiteatristi, metalurgisti, si alti comunisti de nadejde cu care am iesi toti la Caru’ cu Bere si le-am rezolva pe toate peste-un Ciuc? Ar fi culmea ca Ministerul sa discrimineze!

      Hai noroc ca tot ASE-ul e intr-o sarbatoare, frate!

  3. Un Craciun Fericit tuturor, si colindul nostru drag, O ce veste minunata:
    https://www.youtube.com/watch?v=TccCXeiN-_o
    cu recunostinta, pentru voi toti, economisti de pretutindeni. Multumim fiecaruia in parte pentru realizarile absolut deosebite, pentru implicarea, si iubirea neonditionata fata de noi, cei de acasa (si scuze ca noi abia acum invatam sa le primim).

    1. Stimati colegi,
      Sigur ca sunt in asentimentul domnului Victor care ne-a colindat frumos, daca vin deja cu Plugusoru’:

      Aho aho, colegi si frati
      Stati putin si nu manati!
      In universitati v-adunati,
      Si cuvantu’ mi-ascultati:

      S-au sculat farsori
      Tovarasii Puisori,
      Si-au pus temelie
      La Amfiteatru si Metalurgie.

      Profesori puisori
      Economisti farsori,
      Pleznea puful pe ei.
      Manati flacai: hai hai!

      Insa draga Diaspora
      S-o prins de belea,
      I-o facut bine cu ceapa,
      Si i-o tras pe toti in teapa!

      Profesori puisori
      Economisti farsori,
      Pleznea puful pe ei.
      Manati flacai: hai hai!

      La Anul si la Multi Ani!

  4. Stimați autori,

    Dragă Sebastian,
    Dragă Cristian,
    Dragă Gheorghe,

    Vă felicit din suflet pentru acest eseu!

    Respect nespus de mult pe cei care își fac auzite vocile împotriva imposturii din cercetarea, din educația, din societatea românească!

    Subcriu în totalitate mesajului vostru și îl voi transmite mai departe prin toate mijloacele care îmi sunt la indemână!

    YOU ARE NOT ALONE!

    1. Stimate Sebastian Buhai, Cristian Litan si Gheorghe Silaghi,

      Permiteti sa va felicit si eu petru acesta deosebita lucrare care dovedeste dincolo de dubii IMPOSTURA!Halucinatiile de carescrieti dumneavoastra sint REALE! Subscriu la cele scrise aici de alti comentatori si crd ca avem obligatia sa ne facem procesulde constiinta, sa dam ma departe. sa dam o sansa copiilor nostri!
      Cinva pe forum spunea ca adevarul golsi trist nu este tocmai cadoul de Craciun, dar ca este necesar. Si trebuie sa ni-l asumam. Asa-i! SARBATORI FERICITE!

  5. @Sebi:”…cei mai multi s-au adaptat si nu au avut nimic impotriva”
    Adevarul este ca ne-am adaptat cam prea multi, la specificul “cercetarii in stil romanesc”. S-a gasit o intrare la un ISI romanesc, baltic, sau de pe alte meleaguri similare (India, Africa, China…), cu editori slabi. Am fost smecheri, si chiar mai mult, ne-am facut o virtute din a identifica jurnale unde se publica orice si oricum. S-a mai gasit cate un prieten ce a venit cu un favor de coautor. Si pacatul nu ar fi chiar atat de grav, daca nu s-ar folosi aceste “realizari deosebite” pt a obtine titluri de profesor (adica majorari de salarii=furt), functii in managementul universitar. Colegii ajunsi astfel in forurile superioare, prin tot ceea ce decid (criterii de avansare, …) nu au nici un motiv sa nu incurajeze, de-a dreptul, aceste apucaturi. Lupta in grup, cu disperare, pentru pastrarea unei ingrengaturi de retele ascunse, bazate pe privilegii reciproce. Genul asta de “prietenii” este foarte toxic pt. mediul universitar.

    Sa speram ca putem schimba ceva, fiecare la jobul lui, prin decizii potrivite, mai mici sau mai mari. Pe mine personal, ma motiveaza copiii mei si studentii buni pe care-i intalnesc, deseori cu pretul pierderii unor prieteni colegi.

    Piesa lui Tudor Chirila este tare potrivita pt. aceste vremuri http://www.agentiadepresamondena.com/versurile-piesei-declar-pierduta-tara-vama-devenita-viral-pe-internet/

  6. Cateva reactii rapide la comentariile de pana acum:
    – Multumim tuturor pentru aprecieri! Pana la urma noi am pus pe foaie ceea ce multi stiau sau intuiau deja, confirmat si de multimea de reactii prin email pe care le-am primit in urma publicarii articolului.
    – @Claudiu: sper ca schimburile noastre de email-uri pe acest topic te-au convins, macar epsilon in plus, de ce a publica in E&B este sine qua non cand esti in facultate/ catedra de economie/ econometrie. In rest, ma bucur (si ne bucuram) ca esti pe frecventa noastra.
    – @Dr Pi: actualizat acum cu link la intregul Raport. Precizam aici, pentru claritate, ca responsabilitatea noastra este strict pentru sectiunea noastra pe economice. Asta in particular inseamna ca nu suntem neaparat de acord cu (tot) ce mai apare in Raport, in afara sectiunii noastre, etc etc etc. In genere insa impresia mea personala este ca Raportul pe 2015 a fost bine inchegat, analog celui de anul trecut de altfel.
    – @Liviu: Absolut. Asimetria informationala sau ignoranta pura (“nu am stiut”, “nu e clar” etc) nu mai poate fi un pretext si fiecare va trebui sa isi asume mai departe orice schimbare/ lipsa de schimbare. Incepand cu CNATDCU, o organizatie absolut redundanta din toate punctele de vedere, pana acum.
    – @Popan: dumneavoastra si intrebarile… nu avem raspunsuri la toate. Dar faptul ca ne cititi, ca va puneti si dvs. niste intrebari, e de bun augur (v-am mai spus asta si cu alte ocazii). In rest, inainte cu curaj (cu sau fara Curaj). 🙂
    – @Bucuresteanu’: ma bucur ca va faceti mea culpa si ca va declarati si dvs. minoritate NEresemnata; sper sa ramaneti alaturi de noi. PS. sper ca ati realizat ca noi nu cenzuram deloc, mesajul primului comentariu al dvs. de aici a ajuns exact asa cum il vedeti.
    – @Daniel: da, dar sa nu uitam ca toti acesti profesori sunt de fapt ei insisi victime ale sistemului in care se afla, in care activeaza, un sistem gandit prost de la bun inceput, un sistem care demotiveaza performanta si motiveaza prostia. E adevarat insa (si asta surprinde) ca cei mai multi s-au adaptat si nu au avut nimic impotriva. Daca ai un minim de principii academice, nu poti sa te prostituezi academic ad infinitum.
    – @Mircea: voi ca studenti sunteti victime directe. Foarte bine, da-le wake up call si celorlalti!

    1. Stimabili colegi economisti,
      Amuzant sa citesc aceste discutii. Draga domnule Buhai, sinteti scandalagiu dar tineti secret ca coautorii dumneavoastra tot “prostituati academici” sint, cu nimic mai buni decit restul. Ei si altii pe acest forum sint ipocritii, rozatoarele care parasesc primii corabia dupa profita de sistemul pe care acum il scuipa.
      Voi din afara doriti sa ne impuneti noua. Faceti scandal. Ne-ati cerut ISI. Ne cereti fara BDI. Maine ne cereti doar Revista Capitalismului Vesel sau Revista De Corectitudine Politica. O alta forma de bir. Dar daca tara nu vrea sfaturile voastre? Daca ei putin ii pasa de “obida” voastra? Daca tara nu mai vrea sa plateasca BIRURILE? Romania e SUVERANA! Romania creste cum vrea fara tutela vestica, cum nu i-a trebuit nici subjugare sovietica!

      1. Draga domnule “Prof”,

        Nu stiu daca v-ati gandit foarte mult inainte sa lasati comentariul de mai sus, stiu insa cat de putin probabil este sa fiti *singura* persoana din tot esantionul de aproape 70 de autohtoni din articolul nostru care a scris *unica* publicatie oarecum vizibila in afara Romaniei, in *toata cariera* de pana acum, un epsilon de decenta academica… Tot ca amuzament, comentariul dumneavoastra miroase de altfel suspect de mult à la ineptiile debitate de domnul fost-presedinte Iliescu la o conferinta din 2004 la care am fost invitat, pe tema posibilitatilor de intoarcere a cercetatorilor romani din strainatate. Si dumnealui si-a folosit timpul alocat pentru a ne lectura despre birurile platite Vestului de catre Romania, despre neatarnarea eterna, etc. Ca sa fiu scurt insa, daca tot va pricepeti cat de cat la Istorie (in orice caz, infinit mai mult ca la Economie…), probabil stiti si partea cu “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”: v-o repet eu aici. Puteti sa va distrugeti cariera proprie oricand si cum doriti, dar nu puteti distruge generatii intregi, o tara intreaga. Asta nu e alegerea dumneavoastra. Nici nu va mai intreb de ce parte erati acum exact 26 de ani.
        In rest, co-autorii mei pot sa va raspunda si in nume propriu. Din punctul meu de vedere, ei sunt singurii din interiorul sistemului care s-au decis sa spuna “destul, pana aici, terminati cu aberatiile”. Ar trebui sa fie vazuti ca eroi, cei care incearca sa va salveze si capetele si fundurile, nu ca sobolani (à propos aici, sa inteleg ca admiteti totusi ca aveti “o corabie” IN DERIVA)?

  7. Stimati domni profesori,

    Ca student economist, va felicit si eu pt aceasta analiza care arata lucrurile asa cum sunt! Cadoul de Craciun este ADEVARUL, trist dar necesar. Sa nu ne mai amagim!!

  8. Domnilor,
    Ma alatur celor care va felicita!Am citit in detaliu analiza voastra si o gasesc foarte convingatoare. IMPOSTURA care transpare este intradevar halucinanta!

    Si cand ne gandim ca esantionul vostru de 70 de amarati sta mai bine decat sutele sau miile de profesorasi din afara Consortiului Universitaria! Cand ne gandim ca multi dintre acesti unsi profesori pe baza Amfiteatrelor si BDIurilor sunt actualmente in functii cu responsabilitate publica! Cand ne gandim ca multi dintre acesti impostori decid chiar acum politici care influenteaza direct viata celor la care tinem din tara! Cand ne gandim ca aceste non-valori sunt profesorii viitorilor economisti ai Romaniei!

    Pai cum mama masii, scuzati obida, sa nu ajungem sa ne intrebam:

    Cum nu vii tu, Tzepesh doamne, ca punind mina pe ei,
    Sa-I imparti in doua cete: in smintiti si in misei,
    Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
    Sa dai focla puscarie si la casa de nebuni!!!

  9. Stimati colegi, sincere felicitari pentru aceasta radiografie a SISTEMULUI!
    Ma simt cu musca pe caciula: am asistat mut si orb la constructia acestui SISTEM nociv. Doresc insa sa cred ca sunt parte a acelei minoritati <> din care fac parte si colegii clujeni autori ai articolului si unii mai tineri colegi damboviteni. Ei au insa <>, eu nu.

    Doresc sa va multumesc pentru curajul de a ridica glasul si de a striga ca de fapt imparatul este gol si i se vad coastele. Eu inca sper, ca e pe gratis, ca majoritatea inconstienta sa se destepte.

    1. Pare ca am folosit prea multe ghilimele si s-a suparat sistemul. Nu SISTEMUL, ca ala nu se supara. A se complete locurile lipsa cu NERESEMNATE si COJONES.
      In alta ordine de idei, tovarasii colegi nici nu mai piuie. I-ati amutit pentru o vreme.

  10. Sebster et al: chapeau bas si standing ovations!

    Imi iau inima in dinti si astept sa citesc tot Raportul. Speranta moare ultima 😥

    1. WoOW! Plusez la Standing Ovations!

      Fiecare candidat la functie de administratie in mediul universitar ar trebui sa isi asume partea asta, sa o invete pe de rost, sa o repete de 10 ori pe zi:
      “Ar fi timpul să lăsăm la o parte activitatea de cercetare “original românească” și să (re)dăm românilor „curajul, capacitatea și voința de a intra în jocul planetar al valorilor”.

      Si daca nu vor nicicum, sa stie si sa se stie ca sunt partasi la distrugerea a ceea ce a a mai ramas din onoarea de a fi roman!!!

      BRAVO, DOMNILOR! BULL’S EYE!

  11. Va felicit pe toti pentru analiza realizata. Este pertinenta si da de gandit.
    Ca unul care sunt in esantionul vostru non-Ermas am fost curios sa vad cat am AIS cumulat si mi-a iesit 2.26 (am pus doar cele mai relevante 3 articole). E adevarat ca nici unul nu e publicat intr-o revista din zona E&B. Ca sa-l parafrazez pe Creanga, cand ma uit in jur mai prind curaj. Daca ma uit in jur mai in departare ajung la ce spuneti voi. Dar continui sa lucrez. Chiar daca in momentul de fata cele doua texte pe care le avem in lucru nu le vom trimite la reviste din zona E&B insa le vom trimite la reviste din zona rosie/ galbena dupa AIS.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *