Now or Never: Comisia CNATDCU pe Stiinte Economice la Rascruce de Drumuri

Starea de fapt. Analiza criteriilor actuale

Comisia CNATDCU de Științe Economice are sarcina ingrată de a defini criterii simple și ușor de aplicat pentru abilitare, doctorat, titluri didactice și de cercetare în domeniile științelor economice, care să creeze un sistem bazat exclusiv pe meritocrație pentru obținerea acestor titluri. Aceste criterii vor deveni o referință pentru cercetătorii din domeniile științelor economice în perioada următoare, indiferent de nivelul la care se situează aceștia: fie la nivel doctoral, postdoctoral sau conducere de doctorate.

Ca și cerințe minimale, consider că criteriile trebuie să fie compatibile cu standardele impuse de diversele entități de finanțare a învățământului și cercetării (precum UEFISCDI sau Comisia Europeană) astfel încât colegii care activează in domeniile științelor economice să nu fie defavorizați față de alte științe sau față de cercetătorii din alte țări. De exemplu, la ultima competiție de proiecte de cercetare exploratorii (IDEI), UEFISCDI a solicitat directorilor de proiect să aibă minim 3 articole cel puțin in cuartila 2 a clasamentului ISI după AIS, iar Comisia Europeană solicită publicații cu o foarte bună vizibilitate internațională pentru ca un aplicant la un grant de cercetare să fie considerat în evaluare. România este membră a Uniunii Europene, deci criteriile pe care comisia CNATDCU le propune trebuie să conducă spre convergența cercetării în domeniile economice din România cu alte țări din Uniunea Europeană.

Mai mult, Ministerul Educației solicită explicit ca criteriile care vor fi adoptate să corecteze anomaliile generate de criteriile actuale, precum obținerea de atestate de abilitare și titluri didactice de profesor și conferențiar universitar pe baza de publicații din alte domenii, precum metalurgie, textile, chimie, etc., și în special utilizarea publicațiilor în reviste compromise științific.

Mai jos facem trimitere către următoarele liste de publicații, gestionate la nivelul unor țări dezvoltate din EU, care colectează reviste dezirabile pentru publicare în domeniile științelor economice și administrării afacerilor:

  • Marea Britanie: Academic Journals Guide[1], publicată de către Chartered Association of Business Schools din UK, utilizată la realizarea Research Assessment Exercises în Marea Britanie. Lista clasifică revistele din subdomeniile științelor economice în 5 clase descrescătoare: 4*, 4, 3, 2 și 1
  • Franța: lista publicată anual de CNRS[2], cu o clasificare a revistelor din subdomeniile stiintelor economice în 5 clase descrescătoare: 1(eg), 1, 2, 3 si 4
  • Olanda: lista întreținută de către Institutul Tinbergen[3] din Olanda, valabilă pentru domeniile Economie, Finanțe, Econometrie. Această listă este bazată pe lista revistelor ISI din categoriile “Economics”, si “Business, finance”, precum și unele reviste din subdomeniile Marketing și Cercetări operaționale. Fiecare revistă este caracterizată de media AIS pe ultimii 5 ani. Unele reviste considerate indezirabile primesc automat scorul 0.
  • Olanda: lista întretinută de Tilburg University[4] din Olanda, utilizată pentru clasificarea departamentelor de economie de la universitățile din lumea intreagă. Contine o listă de 70 de reviste de economie selectate, precum și o sublistă de 35 de reviste folosite pentru a determina cele mai prestigioase 100 de departamente de economie. Lista este extrem de selectivă, fiind echivalentă cu cuartila Q1 din ISI WoS, categoria Economics.
  • Germania: Handelsblatt-VWL-Ranking[5] din Germania, pentru domeniul Economics. Revistele au scorurile 1, 0.6, 0.3, 0.2, 0.15, 1 si 0.05 și este folosită in spațiul german pentru abilitare (de exemplu la Univ Viena pentru domeniul Economics)
  • Germania: VHB-Jourqual3[6] valabilă in spațiul german pentru revistele asociate subdomeniilor de business.

Este dezirabil să încurajăm colegii din România să publice în reviste cuprinse în aceste liste.

Criteriile actuale, valabile începând cu iulie 2013 au generat o situație distorsionată a cercetării în România, încurajând oportunismul în publicare (in orice fel de reviste ISI), si în special în reviste cu prestigiu internațional și vizibilitate marginale. O primă analiză a efectelor demotivante ale acestor criterii a fost realizată de mine și colegii Sebastian Buhai si Cristian Litan în articolul Demotivarea performanței: cazul criteriilor naționale de evaluare a cercetării in științele economice din România, publicat în Revista de politica științei și scientometrie serie nouă, 2015 [7]. În cele ce urmează, voi continua această analiză prin studiul a încă unui eșantion reprezentativ: candidații abilitați în domeniile științelor economice între 2013-2015 (lista acestora este disponibilă pe www.cnatdcu.ro).

Conform site-ului oficial CNATDCU, între 2013-2015 s-au emis 49 de certificate de abilitare în domeniile științelor economice. În standardele minimale valabile începând iulie 2013, criteriul esențial este:

“minim 4 articole indexate ISI cu factor de impact mai mare ca 0, articole care prezintă contribuții științifice în extensor, publicate în reviste de specialitate de circulație internațională, cotate ISI Thomson”. Criteriile nu clarifică termenul de reviste de specialitate.

Considerând revistele de specialitate cele încadrate în categoriile ISI WOS asociate domeniilor științelor economice, rezultă statistica de mai jos (valabilă la data de 15 sept 2016):

număr articole ISI publicate de cei 49 de abilitați In alte categorii decât cele asociate științelor economice In categorii asociate științelor economice Q1 Q2 Q3 Q4
436 141 (32.34%) 295 (67.66%) 4 (1.36%) 8 (2.71%) 40 (13.56%) 243 (82.37%)

Constatăm faptul că 32.34% din total articole ISI sunt publicate în reviste din alte categorii.

Dacă nu considerăm aceste 141 de articole, un număr de 15 abilitați din 49 nu mai îndeplinesc criteriul de minim 4 articole ISI în reviste de specialitate. Adică aprox. 30% din candidați au avut un comportament oportunist de exploatare a criteriilor de abilitate în favoarea lor.

În ceea ce privește candidații la titlul de Profesor Universitar, conform studiului Demotivarea performantei, situația este mult mai drastică. Dintre articolele ISI prezentate de 67 candidați din România la titlul de profesor universitar între 2013-2015 în dosarele lor de candidatură[8], doar 57% sunt în categorii ISI asociate domeniilor științelor economice, ceea ce întărește concluzia că autorii din România urmăresc doar publicarea în orice fel de reviste de dragul realizării unor standarde minimale și a obținerii unor titluri academice, fără ca în spatele acestui demers să existe o motivație științifică reală.

In comparație, cercetătorii analizați în cele două eșantioane de cercetători reprezentativi din străinătate[9] au publicat doar în jur de aprox. 10% din articolele lor in alte categorii decât cele asociate domeniilor economice.

In consecință, obiectivul criteriilor noi trebuie să fie să reducă acest comportament publicistic oportunist și să solicite cercetătorilor să își obțină titlurile didactice și de cercetare prin publicare preponderent pe domeniul lor economic, și nu pe alte domenii.

În cele ce urmează realizăm o analiză a articolelor identificate în WoS JCR 2015 care au ca si afiliație a autorilor cel puțin o instituție din România.

Situația globală a articolelor ISI (document type = article) publicate în categoriile ISI WoS asociate domeniilor economice de către autori din România este următoarea (doar reviste prezente in JCR 2015)[10]:

Categoria ISI WoS număr reviste total nr articole cu afiliație din Romania, din care quartila 1 quartila 1 + quartila 2 quartila 1 + quartila 2 + quartila 3
Agricultural economics 17 8 1 2 3
Operations research and Management science 82 530 87 267 356
Business 120 151 3 14 29
Business, finance 94 20 1 5 10
Economics 344 1407 9 39 122
Ergonomics 16 10 2 5 7
Industrial relations and labor 26 5 0 2 4
Management 192 82 9 16 39
Planning and development 55 35 2 12 18
Total: 946 2248 114 (5.07%) 362 (16.10%) 588 (26.16%)

Deci 73.84% din articolele publicate de autori din România se situează în ultima clasă valorică, și anume quartila Q4. Totuși este încurajator faptul că există o cantitate semnificativă de articole publicate în primele 3 quartile, ceea ce poate constitui un bun exemplu pentru a stimula creșterea calitativă a activității de cercetare și publicare în România.

Prezentăm mai jos o situație a câtorva reviste din categoria ISI WoS Economics preferate de autorii din România. Tabelul prezintă numărul de citări primite de articolele din aceste reviste de la celelalte reviste din tabel. Practic, aceste reviste, in care autorii români publică peste 83% din totalul articolelor publicate in categoria Economics reprezintă un univers închis, în care autorii se citează încrucișat, intre ei (revistele au asemenea “cross-citări” în proporție de 30-50%).

Revistele din acest tabel nu sunt identificate în clasificările principale precum cele din Marea Britanie, Franța, Olanda (Tilburg si Tinbergen unde au scor 0), sau in Germania (unde revistele primesc cel mai mic scor 0.05, alături de alte reviste BDI neindexate ISI).

nr crt. nume revista tara nr articole publicate cu afiliație din Romania AIS total citări primite, 2006-2015 % citări primite de la revistele din tabel
1 Amfiteatru economic Romania 439 0.038 228 0.500
2 Economic computation and economic cybernetics Romania 345 0.039 111 0.2972973
3 Romanian Journal of economic forecasting Romania 249 0.031 123 0.3333333
4 Transformations in Business and economics Lithuania 97 0.073 163 0.4601227
5 Economic research – ekonomska istrazivanja Croatia 29 0.066 135 0.3777778
6 Inzinerine ekonomika – engineering economics Lithuania 4 0.107 301 0.5149502
7 E & M Ekonomie a management Slovakia 9 0.071 318 0.3522013
8 Technological and economic development of economy Lithuania 8 0.402 598 0.277592
total 1180    

Concluzionăm faptul că criteriile valabile începând din iulie 2013 au direcționat cercetătorii din România să publice în reviste total irelevante la nivel mondial, iar activitatea de publicare are un scop strict utilitar și anume obținerea atestatului de abilitare și a titlurilor didactice și de cercetare, contrar scopului de diseminare a unor rezultate cu adevărat relevante din punct de vedere științific. Faptul că rezultatele diseminate în aceste reviste nu sunt preluate de fluxul principal al cercetării economice este demonstrat de scorul AIS foarte mic, care practic se compune din citările în acest cerc închis est-european.

Totuși, există un stoc suficient de mare de articole ISI in categorii asociate domeniilor economice (588 articole in cuartila q3 sau superioară, reprezentând 26.16% din total articole ISI) în reviste vizibile internațional, care pot fi utilizate pentru abilitările viitoare.

Comisia CNATDCU de Științe Economice și administrarea afacerilor se află, în aceste zile, în fața următoarei dileme:

  1. Fie adoptă un set de standarde minimale în care să se reflecte concluziile de mai sus, care să direcționeze cercetătorii din mediul academic românesc spre publicare în reviste de calitate mai bună. În acest sens, pornind de la criteriile actuale care solicită 4 lucrări cotate ISI cu factor de impact mai mare ca zero, am propus comisiei CNATDCU un set de standarde minimale care să solicite ca cel puțin 2 dintre cele 4 articole ISI să fie publicate în reviste din categoriile ISI WoS asociate domeniilor stiințelor economice, clasate cel puțin în cuartila Q3 după AIS. În același timp, în propunerea făcută am permis colegilor din țară să își considere și publicații din orice alte categorii ISI, pentru a nu descuraja această multi-disciplinaritate reflectată în toate analizele realizate pe eșantioane de cercetători din științele economice românești. Acest set de criterii a fost singurul discutat în plenul singurei ședinței CNATDCU de până acum, dedicate stabilirii criteriilor minimale
  1. Fie păstrează status-qvo-ul actual, pe baza criteriilor actuale, preponderent cantitative, eventual cu mărirea (cantitativă) a standardelor numerice actuale. În condițiile în care comisia CNATDCU tocmai a adoptat prin procedura de vot electronic standardul de cel puțin o publicație cotată ISI cu AIS >0.15 ca și standard minimal pentru acordarea calificativului excelent unei teze de doctorat, criteriile cantitative actuale sau mărite pentru obținerea atestatului de abilitare și a titlurilor de profesor și conferențiar universitar vor deveni inferioare calitativ criteriilor minimale pentru un doctorat summa cum laudae !!!!.

Considerăm această abordare total nocivă pentru cercetarea din domeniile economice din România, care va continua să producă articole cu relevanță științifică minoră și astfel distanța care ne desparte de țările civilizate va crește. O astfel de abordare va continua demotivarea performanței din domeniile economice din universitățile din România, va contribui la marginalizarea tuturor celor doritori să facă performanță adevărată in România in aceste domenii, și va duce inclusiv la scăderea calității actului didactic din facultățile noastre economice. Mai mult, orice doctor summa cum laudae devine automat mai valoros științific decât conducătorii de doctorat abilitați printr-o asemenea procedură sau decât noii profesori universitari.

A doua soluție de standarde minimale (refacerea standardelor actuale, cantitative, cu mărirea cerințelor de puncte) este puternic promovată din exteriorul CNATDCU de către conducerea ASE București care, în propriul consiliu de administrație, a adoptat deja o astfel de variantă a criteriilor minimale. Pentru ca această variantă să ajungă în discuția comisiei CNATDCU este nevoie ca cel puțin un coleg din comisie să își asume explicit propunerea respectivă. Dacă acest lucru va avea loc, atunci colegul sau colegii care își vor asuma propunerea vor demonstra faptul că sunt subordonați conducerii ASE București și vor încălca independența științifică pe care și-au asumat-o atunci când au aplicat pentru a fi selectați în această comisie. Vom fi, astfel, în situația în care o instituție care urmează să fie evaluată la nivelul școlii doctorale își propune propriile standarde de evaluare la nivel național.

S-au considerat următoarele definiții:

  1. Articole publicate în reviste indexate ISI cu scor absolut de influenţă (AIS) nenul. Un articol este considerat publicat dacă este identificat prin următoarele informaţii care sunt preluate din ISI Web of Science Core Collection:
  • Lista de autori ai articolului
  • Titlu articolului
  • Denumirea revistei în care apare articolul
  • Volumul (numărul) revistei în care apare articolul
  • Numărul de pagini între care este încadrat articolul în revistă
  • Data publicării articolului
  • ISSN-ul revistei

În ISI Web of Science Core Collection, articolele au cel puțin încadrarea „article” la rubrica „document type”.

  1. Scorul absolut de influenţă (AIS) luat în calcul pentru revista ISI în care este publicat un articol sau în care este citată o publicaţie este cel pe care-l deţine revista la acest moment, respectiv cel care apare în Journal Citation Reports – Thomson Reuters (JCR 2015).
  1. Împărţirea revistelor ISI pe cuartile după scorul absolut de influenţă (AIS) pe categoriile din Journal Citation Reports – Thomson Reuters (JCR). S-a notat cu Q1 prima cuartilă (zonă roşie), respectiv reviste clasate descrescător după AIS-ul lor în prima pătrime, pe o categorie WoS. S-a notat cu Q2 a doua cuartilă (zonă galbenă), respectiv reviste clasate descrescător după AIS-ul în a doua pătrime, pe o categorie WoS. S-a notat cu Q3 a treia cuartilă (zonă gri), respectiv reviste clasate descrescător după AIS-ul în a treia pătrime, pe o categorie WoS. S-a notat cu Q4 a patra cuartilă (zonă gri), respectiv reviste clasate descrescător după AIS-ul în ultima pătrime, pe un domeniu. În cazul în care aceeaşi revistă este încadrată pe cuartile diferite pe două sau mai multe categorii, s-a luat în considerare în determinarea punctajului acordat revistei varianta cea mai favorabilă candidatului. Revistele Nature şi Science sunt clasate în Q1.
  1. Categorii ISI WoS asociate domeniilor științelor economice

 

Index JCR Categoriile ISI WoS de încadrare a revistelor ISI luate în considerare pentru obţinerea standardului minim (conform JCR)
Social Science Economics
Business, Finance
Business
Ergonomics
Industrial Relation and Labor
Information Science & Library Science
Management
Planning & Development
Science Agricultural Economics & Policy
Computer Science, Cybernetics
Computer Science, Artificial Intelligence
Computer Science, Interdisciplinary Applications
Computer Science, Information System
Computer Science, Theory & Methods
Computer Science, Software Engineering
Computer Science, Hardware & Architecture
Operations Research & Management Science
Statistics & Probability

S-au considerat EXCLUSIV acele categorii care au corespondent direct în domeniile acoperite de CNATDCU comisia de Științe Economice și anume Economie, Finanțe, Contabilitate, Marketing, Management, Administrarea Afacerilor, Economie și Afaceri internaționale, Cibernetică și Statistică, Informatică Economică. Nu s-au considerat alte categorii care au corespondent în alte științe, precum și categoriile multi si inter disciplinare.

[1] https://charteredabs.org/academic-journal-guide-2015/

[2] https://www.gate.cnrs.fr/spip.php?article1002&lang=en

[3] http://www.tinbergen.nl/research-groups-researchers/tinbergen-fellow-requirements/

[4] https://econtop.uvt.nl/

[5] http://www.handelsblatt.com/politik/konjunktur/vwl-ranking/

[6] http://vhbonline.org/en/service/jourqual/vhb-jourqual-3/

[7] http://rpss.inoe.ro/articles/231/file

[8] D. David et al. Raportul din 2015 al Think-tankului Grup de Analiză, atitudine și acțiune în politica științei din România, Revista de Politica Științei și Scientometrie, serie nouă, vol. 4(4), Dec. 2015, http://rpss.inoe.ro/articles/231/file

[9] D. David et al. Op. Cit.

[10] Datele au fost culese la 20 septembrie 2016

44 thoughts on “Now or Never: Comisia CNATDCU pe Stiinte Economice la Rascruce de Drumuri”

    1. Claudiu, parca vorbisem ca faci un rezumat/ adaptezi asta pentru Blog EconAcademia. Evident ca stiam (cel putin eu) de el.
      Mai sunt oameni care gandesc si la voi, Tudorel Andrei ma bucur sa fie intre ei.

  1. Stimati domni!
    Vad ca se discuta de meritocratie, de articole ISi in publicatii relevante etc. Ok! Dar nu cred ca este cazul sa transformama cadrele didactice in cercetatori si institutiile de invatamant superior in institute de cercetare. Oare activitatea didactica materializata in cursuri, caiete de laborator, indrumare etc, nu mai conteaza? Trebuie tinut cont ca unul din criteriile ARACIS face referire tangential chiar la aceste lucrari.
    Si acum daca doriti sa ridicam stacheta intrebati-va si daca exista si suportul financiar pentru asa ceva, Care este finantarea universitatilor de top si care este finantarea invatamantului romanesc. Ca sa ceri trebuie sa si dai!

    1. Bine ati venit pe Blog EconAcademia!
      Direct pe subiect: din pacate, ce ridicati dvs. e o tema falsa si cam… foarte… rasuflata (de pe ce planeta va intoarceti, a propos?). Finantarea adecvata este si ramane o problema, dar nu mai e cea primordiala. Problema primordiala e ca nu ai ce sa finantezi, in Stiintele Economice de acasa. Nu mai ai calitate corespunzand decentei, ce sa mai vorbesti de excelenta, de performanta, deci de justificarea oricarei finantari. Este tristul adevar pe care il putem camufla cum vreti, dar tot acolo este. Cititi, cu atentie, Demotivarea performantei, trecem acolo prin toate temele astea si aveti si referinte de consultat pe langa… Sau vedeti interviurile recente din Adevarul, care “traduc” mai departe concluziile acelui studiu– le puteti accesa usor prin acest post de blog.
      Revin insa la o tema care tot rasare… Ca universitati si institutii definite ca “de cercetare” (aka “research universities”, “research institutes” and the like), cercetarea stiintifica e primul lucru care va defineste. Restul sunt toate conditionate de ce demonstrati acolo, pe cercetare: asta va pozitioneaza si in ierarhiile pe discipline stiintifice singulare, si in cele stiintifice globale prin agregare, etc. Trebuie evident sa aveti performanta si pe predare, daca sunteti institutie de invatamant superior, clar. Dar, sine qua non, inainte de orice alte discutii, trebuie sa stiti cu ce se mananca cercetarea stiintifica. Ori Amfiteatru Economic si multiplele Metalurgii nu intra in meniul asta, daca vorbim de minima decenta stiintifica sau etica universala.
      Altfel, puteti sa cereti/ pretindeti sa va schimbati eticheta, chiar va indemn sa faceti asta, domnule Dorel… Sa deveniti doar institut pedagogic (cu consecintele aferente, evident nu ai cum sa mentii masterat si doctorat in aceste institutii, dar da, pot fi institutii paralele, care au grija de alte nevoi: nu discutam despre asta aici)… Sau, si mai simplu, sa va schimbati meseria. Castigati si dvs., castiga si societatea.

      1. Uitati ca dupa cercetare avansata urmeaza si de educatie (conform OM 5262/2011). Vad ca partea de cercetare e cat de poate de bine reprezentata pe blogul dvs. Dar partea de educatie nu mai conteaza?
        Apropo de planeta de pe care ma intorc: este aceeasi pe care traiti si dvs. (mai mult chiar aceeasi tara) si in aceste conditii ar trebui sa stiti mai bine ce se poate face pe termen scurt si ce nu. Asta cand va propuneti obiectivele. Sa nu fie un pod prea indepartat (apropo de operatiunea Market Garden) si va doresc din toata inima sa nu aveti acelasi succes ca operatiunea anterior metionata!

        1. Domn Dorel… sau Dorel, Dorelule… intelegerea noastra (credeam ca) a fost, pe langa faptul ca nu mai postati comentarii sub multe nume (cel putin vreo 4, nu am publicat decat doua pana acum… ), ca si cititi ce s-a scris, ce se scrie, si ca digerati toate astea… Nu mai repetati povestile, amatorismele… Ce educatie puteti oferi daca nu ati publicat nicaieri vizibil? Daca nu ati dovedit ca aveti acel know-how de baza pentru a-l putea transfera, adaptat, studentilor (graduate sau undergraduate)? Cate generatii mai vreti sa distrugeti? Cati someri mai aruncati pe piata muncii? In ce vreti sa transformati Romania…? Obiectivele pe termen scurt trebuie sa fie in linie cu cele primordiale, pe termen mediu si lung. Care e obiectivul dvs, sa fim mai precisi?

          Nu vreau sa va zic ca v-ati ales un “nick” predestinat 🙂 , dar cam asta rezulta din comentariile dvs.
          Inca o data, faceti-va temele. Apoi, by all means, reveniti.

          1. Monsieur Le Sebster,

            Si insistenta e o virtute. Va rog, pardon, insist sa-i dati-i Dorelului ce-i al Dorelului!

            Cum va distrati voi in Economice, ceva rar! La noi in plictiseala de zile mari. Nu tu lupte pe viata si pe moarte in CNATDCU, nu tu Dorel sa-ti eleveze Romania, trebuie sa ma multumesc cu fotoni si quarci…

          2. Stimate domnule,
            Daca ceea ce va prezint in continuare sunt amatorisme imi pare rau dar se pare ca avem un dialog al surzilor.
            1. Finantarea in invatamantul superior se face per student. Deci statul roman plateste institutia de invatamant superior sa-i scoata specialisti in anumite domenii. Cat de bine pregatiti sunt studentii sa intre pe piata fortei de munca si cat de multumiti sunt angajatorii de “produsele” universitatilor romanesti este un subiect de discutie care merita sa-l aprofundati pe blogul dvs. Din punctul meu de vedere imi indeplinesc misiunea pentru care sunt platit daca ceea ce invat eu studentii este relevant pentru viitorul loc de munca. Si credeti-ma ca ma bucur (si ma simt implinit ca profesor) cand ma intalnesc cu fosti absolventi care imi spun ca le-a folosit ceea ce i-am invatat in facultate.
            2. In general 400-600 studenti parcurg programul de licenta, 200 -300 pe cel de master si doar vre-o 20-30 fac studii doctorale. In aceste conditii care este ponderea studentilor care ajung sa doreasca sa faca cercetare? Din propria-mi experienta cea mai mare parte doresc sa termine primul ciclu de invatamant ca apoi sa lucreze (multi fiind angajati deja in ultimul an de facultate), fiind din ce in ce mai putin interesati sa faca un master si cu atat mai dezinteresati sa faca doctoratul. Asta arata ce cohorte de someri scoatem si totodata ce interesati sunt de cercetarea pe care dvs o preamariti atata pe bolgul acesta.
            3. “Ce educatie puteti oferi daca nu ati publicat nicaieri vizibil? Daca nu ati dovedit ca aveti acel know-how de baza pentru a-l putea transfera, adaptat, …” Sa stiti ca am cunostinta de colegi care din punct de vedere stiintific sunt straluciti dar nu pot comunica cu studentii, acestia iesind nauciti de la ore, fara sa inteleaga nimic. Deci nu este suficient sa publici ceva vizibil, trebuie sa ai si talent pedagogic, sa stii cum sa transferi cunostintele. Faptul ca esti autorul unor articole in publicatii din quartila Q1 nu inseamna automat ca esti in masura sa transferi acele cunostinte de top studentilor.
            4. Nu am la cunostinta sa fi distrus vre-o generatie. Din cate stiu faptul ca am actualizat permanent cursul si seminariile cu cele mai noi cunostinte in domeniu a fost suficient pentru marea majoritate a studentilor, fapt dovedit si de placerea cu care ma saluta absolventii si imi amintesc ca de la mine au invatat anumite lucruri. Pentru asta nu a fost nevoie sa scriu articole in publicatii din Q1. In ceea ce priveste minoritatea reprezentata de doctoranzi da, acolo trebuie sa le creezi deprinderi vizand cercetarea si automat sa-i inveti sa-si fixeze stacheta cat mai sus.
            5. Mai precis obiectivul meu principal este sa fac cat mai bine acel lucru pentru care sunt platit: sa contribui la scoaterea unor studenti cat mai bine pregatiti astfel incat angajatorii sa nu-mi bata obrazul.
            Daca acest obiectiv este perimat, sau reprezinta “povesti” sau “teme false si rasuflate” atunci imi pare rau: dvs. va cantonati intr-un punct de vedere ingust si nu puteti accepta si puncte de vedere diferite. Oricum in postarile dvs simt o incrancenare ca exista si alte puncte de vedere diferite ce cel al dvs. PROMIT SA NU VA MAI DERANJEZ!

            In final:
            APROPO, DIN PUNCTUL DVS DE VEDERE DE CE VA PLATESTE STATUL ROMAN? FARA FINANTAREA PER STUDENT CARE SE REFERA IN PRINCIPAL LA ACTIVITATEA EDUCATIVA SI DE FORMARE ATI PUTEA SA VA ASIGURATI SALARIUL NUMAI DIN CERCETARE?

            Si da, nu mi-am ales la intamplare nick-ul. eram convins ca din punctul de vedere al opiniilor mele pentru dvs sunt un Dorel ca cel din reclama cu coniacul Unirea.

          3. Revin la un moment dat (in masura timpului maine, altfel asap), intre timp the floor is open to anyone else care (crede ca) are ceva de zis vis-à-vis de ce zice aici al nostru domn Dorel… sa nu ziceti ca influentez in vreun fel. 🙂
            PS. Secretul dialogului online nu consta in a scrie mult si prost, domnule Dorel…orice alta varianta e mai buna. Cu scuzele de rigoare pentru necamuflarea adevarului. Dar la modul super serios, apreciez ca faceti eforturile astea. Observati ca nu va cenzurez in nici un fel, macar pentru ca incercati.

        2. Asta este chiar mai Dorel ca Dorelul din reclamele care ne inunda de fiecare data cand ne intoarcem in vacanta din Romania!

          Sebastian, esti mult prea binevoitor cu domnul Dorel. Profesor Doctor Dorel. Probabil Academician. Prototipul asta de o CRASA INCOMPETENTA dar TUPEU cat incape va explica tot timpul unor oameni activand in cele mai bune universitati ale lumii cum ca de fapt el, doar el, cunoaste cel mai bine, de la coada magarului, cum trebuie organizate universitatile.

          Nu-l mai intreb de opera de cercetare ca acolo marturiseste Profesorul Dorel ca e ZERO BARAT. Dar spune-ne, Dorele pe la ce “universitate” te falesti ca iti imparti sofismele? Un INCOMPETENT de teapa ta nu poate fi angajat decat intr-un loc unde conducerea este, asisderea, INCOMPETENTA. Prin urmare, daca esti la ASE am vesti proaste: studentii vostri va picteaza CACANIU pe vasta majoritate. Iar angajatorii de pe piata muncii au renuntat de mult sa va ia in serios. Dar de unde sa stiti voi astea daca nu va pricepeti la cercetare: nu ati facut inca studiile care sa va indice propria IRELEVANTA. Iar daca esti la Spiru Haret, ce cauti Dorele pe un blog ACADEMIC?

          Ba Dorele, intre ROMANICA si ROMANIA a existat intotdeauna o mare diferenta. Orice ar fi, retine urmatorul lucru de la mine: orice universitate care se respecta te-ar da afara cu SUTURI IN FUND, Professore Dottore Dorel.

          1. Vad ca tot nu am primit raspuns la cele 2 intrebari ale mele. Deci pentru a nu mai scrie mult si prost reiau intrebarile:
            1. DIN PUNCTUL DVS DE VEDERE DE CE VA PLATESTE STATUL ROMAN?
            2. FARA FINANTAREA PER STUDENT CARE SE REFERA IN PRINCIPAL LA ACTIVITATEA EDUCATIVA SI DE FORMARE ATI PUTEA SA VA ASIGURATI SALARIUL NUMAI DIN CERCETARE?
            La aceste 2 intrebari poate face un efort de gandire si raspunde si domnul Daniel. (Domnul Daniel v-as sfatui ca pe viitor sa nu improscati cu noroi oameni pe care nu-i cunoasteti. S-ar putea vre-o data in viata sa regretati o astfel de atitudine!)

          2. Domn Dorel, calmati-va, in primul rand…
            In al doilea rand: dvs. sunteti cel cu musca pe caciula. Inca nu ati explicat de ce ati incercat sa trimiteti comentarii cu nume diferite, de pe acelasi IP (indica si abilitatea dvs pe undeva).
            Deci: do not (si va zic doar o data: so pay great attention, for I will only say it only once) shift the burden of proof on others. Doriti dialog, veti astepta frumos pana cand va vine randul. La prostiile pe care le-ati debitat, nu sunteti nicaieri in lista mea de prioritati. Nu cred ca ma puteti invinovati… 🙂
            Dar va dau doar un mic “tip”, sa zic asa, cu raspunsuri la intrebarile care nu va lasa sa dormiti: cand spuneam sa va faceti temele, vorbeam serios. I REALLY do not mince words… Deci imi puneti mie intrebarea de ce ma plateste statul roman: pai m-a platit pe mine, vreodata, statul roman?… Dvs. aveti idee cu cine stati de vorba sau scoateti prostiile dintr-un sac, asa aleator? Profilul meu e online, CV-ul meu e online, ma vedeti pe undeva coleg de ograda cu dvs?… Dadeam raspunsuri desteptilor ca dumneata, la acelasi gen de intrebari stupide, incepand deja cu vreo duzina de ani in urma. In presa. In mod public. Pe unde va ascundeati atunci? Sau erati inca la la gradinita?…
            Deci, domnule anonim Dorel, sa repet ce era deja clar, nu fiti chiar asa… “dorel”… Iar la a doua intrebare: de ani de zile imi asigur salariul doar sau in majoritate din, cercetare… mai mult, in mare majoritate din granturile mele, personale, castigate competitiv. Pentru asta ai nevoie de cap pentru cercetare… inter alia. Dar ajungem in curand si la detalii pe subiectul de interes general.
            PS. Inca nu mi-ati pierdut toata rabdarea, dar nu e chiar infinita. In rest, con calma. Vom demonta tot ce ati debitat aici, fiti fara grija (sau, au contraire). Am zis doar clar ca mai lasam si alte opinii deocamdata, sa vedem ce cred si ce vor sa zica si altii. Observ ca exista ceva interes in jurul temei “Dorel”… pentru ca alta inca nu avem.

          3. @Daniel (vis-à-vis de asta): cata vreme totul se intampla fara violenta, my friend Daniel… 🙂
            PS. Includ aici si “suturile in fund” la propriu, si violenta verbala, mai general…

        3. Domnului Dorel.

          Ca student, va transmit ca va recunosc: aveti dreptate.

          Sunteti parlitul care ne preda din carti cu foi ingalbenite cum sa multiplicam productivitatea de sute de ori.

          Sunteti ipocritul care ne cere sa fim pregatiti la ore, desi nu veniti pregatit niciodata.

          Sunteti idolatrul care linge icoanele celor care fac de rusine Universitatea, impingand-o in derizoriu.

          Sunteti minerul care scuipa peste orice reforma si loveste cu tarnacopul in orice cap educat.

          Sunteti profesorul pe care statul se face ca il plateste pentru a preda un subiect pe care va prefaceti ca il intelegeti.

          Sunteti cauza pentru care eu si mii de alti colegi alegem si vom alege sa plecam din Romania.

          Sunteti abject.

          1. Stimate domn,
            Lasati-o mai moale cu mineriada verbala.
            Blogul acesta banuiesc ca are o anumita tinuta si ma mir ca moderatorul va accepta un asemenea limbaj.
            Am fost de acord ca planurile de invatamant si programele analitice ar trebui modificate in functie de cerintele beneficiarilor, adica ale angajatorilor. Fiti constructiv: in loc sa aruncati cu tot felul de epitete mai bine veniti cu solutii si propuneri.
            Credeti ca in strainatate vi se va accepta un astfel de limbaj? Sau pentru ca sunteti in “eterna si fascinanta Romanie” va permiteti asa ceva.

          2. Nu gasesc nimic problematic in mesajul pe care il criticati, venit, pe drept cuvant, “Din universul paralel”… Din contra:
            a. In “strainatate”… o plangere de genul asta venita in numele unui cvorum suficient de studenti sau uneori chiar din partea unui student (chiar daca sub anonimat, mai putin pentru management) ar fi serios analizata de administratia universitatii. Asta arata ca parerea studentilor nu e ignorata.
            b. Cum va spuneam si mai sus, inca va mai tolerez, desi dvs. nu aveti un minim de etica; nu ar trebui. Cum e cu nick-urile alea multiple, again? (Dorel, “Grupul Pentru Elevarea Romaniei”, “yesmen”, “Un om indignat”, etc…)? Nu va fortati norocul, domn Dorel…

          3. Ba Dorele, hai ca m-ai binedispus azi. Viu cu sfat de bine sa-ti iei talpasita pina nu te fac flacaii astia terci. Te ajut sa ochesti unde sezi, sa nu sezi prea mult.
            Zici tu, blegule: “Faptul ca esti autorul unor articole in publicatii din quartila Q1 nu inseamna automat ca esti in masura sa transferi acele cunostinte de top studentilor.”
            Aia nu zice nimic, jeniule. Ai intors-o de prost. In schimb faptul ca NU AI PUBLICAT deloc in listele internationale de jurnale recunoscute INSEAMNA AUTOMAT ca NU ESTI IN MASURA sa transferi vreo cunostinta studentilor.
            Hai fuga, fuguta! Pe unde poti, cit mai poti. LOL, ba: esti jeniu nedescoperit, lambada de Dorel!

          4. Stimate tovarase academician profesor doctor Dorel,

            Va multumesc din suflet pentru atentia subita pe care nu mi-ati acordat-o niciodata pana acum.

            Va multumesc din suflet pentru oportunitatea nesperata ca umilul student sa faca niste propuneri.

            Va multumesc din suflet pentru discutarea acestor solutii impreuna cu iubitii tovarasi conducatori care va dau lefurile.

            Draga tovarase academician profesor doctor Dorel,

            Propunerea mea este sa va inchideti astazi in biroul dumneavoastra, sa scoateti pistolul Carpati pe care il aveti in sertar inca din vremurile cand activati la Secu lui Ceasca, si sa comiteti singurul act care va mai poate reabilita. Datorati asta miilor de studenti necunoscuti torturati, mutilati si ucisi fara mila de prostia strigatoare la cer din cursurile pe care le-ati predat si continuati sa le predati. Demisia dumneavoastra a fost acceptata.

      2. Stimati domni Buhai si Silaghi,
        Comentatorul Dorel ridica totusi o problema reala.
        Faptul este ca avem nevoie de studenti cat mai multi pentru a asigura finantarea universitatii. De aici rezulta ca avem nevoie de corp didactic cat mai mare pentru a acoperi nevoia pedagogica a acestor studenti. Numarul mare de studenti si numarul mare de cadre didactice inseamna ca trebuie sa inchidem putin ochii la calitatea acestora in ambele cazuri. Rezulta ca avem studenti mai prosti si cadre didactice mai proaste decat este dezirabil. Stiu ca in America universitatile puternice rezolva asta prin parteneriate cu industriile creative precum si prin fondurile donate de fosti absolventi. La noi nu se pune inca problema.
        Eu va sustin in ridicarea standardelor si baremelor universitare. Dar ar trebui si sa modificam finantarea legata de numarul de studenti a universitatii.

        1. @Scepticus: ma bucur ca ati revenit (si ca pretindeti ca ne sustineti…), dar va spun din start ca problema este falsa. Faptul ca sunteti platit pentru numarul de studenti nu justifica in nici un fel calitatea execrabila (si ma tem ca termenul ar putea fi eufemism…) a cercetarii pe care departamentele universitare si institutiile de cercetare autohtone, in Economie, o arata in momentul de fata (precum si in ultimii… foarte multi ani).
          Motivul pentru care asta e evident, foarte pe scurt, il gasiti in situatia normala din context, in academe-ul decent din afara Romaniei. In multe alte tari finantarea, majoritara, in cadrul universitar se face in acelasi fel (Europa nordica de exemplu). Insa universitatile lor sunt cam toate in top 100 in Stiintele Economice, nu constituie un univers paralel decentei.
          Raspunsul mai lung va veni cand imi fac timp si pentru Dorel… Intre timp, presupunand ca sunteti ceva mai motivat decat Dorel…, consultati ce am mai scris pe temele astea, de exemplu la link-urile relevante de aici sau de aici. Vedeti si link-urile de aici pentru chestii mai recente, iarasi cu mare intersectie cu temele astea. Deci, faceti-va temele, asa aratati ca sunteti intr-adevar interesat de o anumita tematica si de dialog cu mine/altii care au scris pe aceste topice… okay?

          1. Stimate Domnule Buhai,

            Dar va rog sa nu luati totul ca un afront! Recunosc ca nu am citit chiar tot ati scris dar voi face asta si va multumesc pentru surse. Cred ca aici in Romania pornim totusi de la un deficit de norme. Nu este usor sa faci lume sa inteleagaca nu toata lumea trebuie sa faca o facultate.

          2. Daca ati fi terminat deja de consultat materialele alea, ati fi avut si raspunsul meu relativ la rolul normelor in context (si chiar mai pe larg, caci ne indepartam putin de contextul initial). 🙂
            The bottom line la “nu este usor sa faci lumea sa inteleaga…” este *incentives matter*. Lucrati deci la incentives. In cazul asta, institutional incentives…

  2. Ce folos,domnu Silaghi?Protestati dar cui? Ce sa obtineti?Cui prodest?Tot abramburicii fac legile si ispravile!

  3. Sincere felicitari domnule profesor Silaghi!
    De oameni ca dumneavoastra era nevoie in CNATDCU!! Solutia nu e DEMISIA cum face domnul profesor Barbu, ci REVOLUTIA!!!
    Puneti-l pe domnul Silaghi in Consiliul General al CNATDCU!!! Hai ca se poate!!!!!

    1. Profesorul Silaghi -presedinte CNATDCU ca e combativ si profesorul Herteliu -presedinte la comisia de stiinte economice ca sa fie si de la aseu unul dar in acelasi timp sa fie si dornic de schimbare! Nu mamaliga ca profesorul Negrea!

      1. Domnule “Dorel” , cate comentarii planuiti sa trimiteti de pe acelasi IP?
        Macar minim de stil si efort… 🙂
        Daca nu va suparati, nu mai public si al treilea comentariu…
        Sunteti binevenit in discutie, dar trebuie sa veniti cu ceva… substanta. Okay?

        1. Am vrut si eu sa ma distrez si, sincer, mi-a fost lene sa schimb IP-urile si adresele de MAC ale placii de retea. Intr-adevar vad ca sunteti mai desteptei decat m-am asteptat. Felicitari!
          La cat vad ca e lumea de frustrata si incrancentata pe acest blog am zis ca putin divertisment nu strica, asa ca sa va mai descretesc fruntile!
          SI ACUM GATA CU BASCALIA CA MAI AM SI TREBURI SERIOASE DE FACUT!
          “Succesuri” si marete infaptuiri si depasiri de plan!

          1. Mda. Ma tem ca nu ati inteles prea multe (e.g., “incrancenarea” de care va loviti e endogena, e provocata, e rezultat direct al ‘divertismentului’ pe care il practicati, in permanenta– in lipsa de orice altceva), dar nu face nimic.
            Partea cu adevarat trista, inclusiv pentru dvs., este ca asta faceti, voi dorelii, din dialog, din mediul universitar, din tara asta: o bascalie.

            Bun, dar am de va dat si eu niscaiva vesti…acum ca recunoasteti in mod public scopul actiunilor intreprinse. Voi judeca, caz de caz, cu subiectivitatea inerenta…, daca eventualele comentarii viitoare pe care le trimiteti au vreo substanta sau nu; poate va revedem aici, in cea mai mare parte depinzand doar de dvs. Intr-o mai mica masura, asta va fi in functie de cat de ‘descretita imi va fi fruntea’ in acel moment. 😆

  4. Stimate Gheorghe Silaghi,
    Felictari pentru articol si pentru prezentade spirit!
    Ca sa intelegem mai bine si noi din presa puteti sa rezumati in doua fraze de ce nu aveti receptie la Minister cu propunerea dumnevoastra? Am inteles ca domnul ministru Mircea Dumitru taie in carne vie de plagiatori si alti nerusinati din universitati: i-ati impartasit problema dumnevostra? Daca da, care e pozna?!

  5. Mai, Silaghi, mai! Mai, ardelene! Mai ungurule!Mai, ce ii innebunesti tu pe ai mei tovarasi, cum transpira toti si cum ii salta lui Istudor pernele de sub cur! Una dupa alta!

    Mai, Silaghi, tu vrei sa fii citat cu provocat de boli de inimioare la tovarasi si tovarase? Ca asta faci, mai!

    Domnilor, eu fug pana acasa sa aduc aparatu’ de foto sa le fac la astia o fotografie in cel CA ca de ASE ca vor disparea in curand ca cei dinozauri! Si tu vei fi vinovat mai Silaghi, mai! Sa iti faci procese de constiinta, ungur ce te afli!

    post-scriptumu’. Marturisesc cu mina pe inima si picioru in afara Consiliului de Administratie al ASE ca ma calific conform criteriilor tale, mai Silaghi, deci nu tu esti ungurel din aia! Esti ungurel ca vrei sa ne faci cu fortza ma, pretine!

    1. @Bucuresteanu’ Pentru ca sunteti comentator vechi si talentat (cel putin intr-o anumita dimensiune), am lasat nealterat ce ati comentat, dar va atrag atentia ca unele lucruri se pot interpreta in alt registru (e.g., “ardelene”, “ungurule”, “ungurel” in contextul dvs.): sa intelegem ca aveti anumite preferinte discriminatorii si le si etalati public (your call, dar noi nu promovam asa ceva)? Sper deci ca a fost o scapare; aveti un avertisment.
      PS. In rest, sper din tot sufletul ca va calificati conform criteriilor enuntate de colegul Silaghi, ele sunt absolut minimale, deci ar fi culmea sa nu va calificati daca activati deja de ceva timp in domeniu (ceea ce inteleg ca implicati). De fapt doar in baza lor ar fi greu sa obtii un post de postdoctorand in locuri decente din strainatate, dar de asta sunt *minimale* si oarecum adaptate pentru Romania. Va dati seama ca Ghitza s-a gandit sa le puteti indeplini fara sa faceti stop cardiac (re: “bolile de inimioare” de care vorbeati 🙂 …), dar totusi cu ceva efort relativ la Metalurgii sau Amfiteatre…

      1. Boier dumneavoastra domnule Buhai!

        Recunosc, spasit, ca ma fac vinovat de “preferinte discriminatorii”. Iertare sa-mi fie, boieri dumneavoastra, stimati colegi, onorata audienta! Dar, vai de mine, prost fui la vorba dar nu la gand:NU discriminez eu impotriva ardelenilor si ungurenilor pe care ii admirez, stimez si invidiez! Da’ as discrimina in schimb vreo doua trei palme si sudalme puilor si baronilor universitari propasiti pe la noi.

        Las’ sa auda toata Dambovita ca lui Bucuresteanu’ ii pasa de pernele de sub curu’ tovarasului Istudor cam tot atat cat i se rupe de piuitul tovarasilor si tovaraselor care i se inchina in CC, pardon adica CA!

        1. Daca ati declara toate astea fara protectia anonimatului, i-ati incuraja si pe colegii dumneavoastra seriosi sa ia pozitie. Cat vor conta “ceilalti” depinde doar de voi…
          PS. Fara violenta, insa.

  6. Înțeleg că nu există loc pentru reviste generaliste precum Nature, Science, PNAS, Scientific Reports… în criteriile pe care le propuneți/doriți. De asemenea, nici pentru peer review. Din contră, eu aș favoriza criterii de tipul celor generale propuse de către Consiliul Științific al UBB (link la finalul comentariului). Ele lasă loc expertului să judece dacă lucrarea se încadrează în domeniul pe care se desfășoară concursul/abilitarea/etc – fără să plaseze limitări artificiale greu-justificabile precum excluderea publicațiilor Nature de la dosar. Ele de asemenea exclud din discuție revistele pe care dvs le criticați mai sus. Ele de asemenea ar permite încorporarea listelor din Olanda/Franța/etc pe care dvs le citați la începutul postării. Criteriile CS-UBB sunt disponibile la adresa http://cercetare.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2013/10/evaluare_generic_UBB-4.pdf

    1. S-a mai discutat ref la aceste lucruri si cu alte ocazii, inclusiv aici pe Blog. O reactie rapida si revin probabil la un moment dat cu mai multe detalii:
      – daca esti incadrat in Departament de Economie, cred ca suntem de acord ca trebuie sa arati in primul rand ca poti publica in (sub)domeniile pentru care ai fost angajat la universitatea/ institutul respectiv. Deci daca imi publici despre speciile de pesti din Oceanul Indian in Science (mai mult ca sigur fara sa fii prim autor sau autor important pentru ca altfel ai fi in alt departament: acolo ti-e avantajul comparativ), desi esti Microeconomist, si nu ai nimic memorabil pe Microeconomie, sorry, my friend. Out. In strainatate nu se discuta. Deci top Econ prima data, dupa asta Nature, Science etc. Si la voi la UBB ati inteles asta oarecum… prost (a da premii materiale mult mai mari pentru pubs in Nature/ Science, *neconditionat* de domeniu, nu are nici o logica: vedeti si in alte departamente de top din lume; aici din nou incercati sa reinventati roata… sau rotitza…). (Dis)Incentives matter. Dar nu e vorba oricum de Nature, Science, PNAS, vedeti si mai jos…
      – aici e vorba de “generalistii” metalurgisti, nu de oameni care pot publica in revistele generale de care vorbiti. Deci nimeni nu exclude asemenea reviste generale de top, dar astea trebuie sa fie *pe langa* dovada faptului ca ai un minim de competenta in Stiinta unde profesezi… Aici e vorba de oameni care se folosesc de faptul ca nu s-au precizat “all contingencies” in sistem si se face “gaming” din greu. Si nu ajungi la Nature/ Science, domnule Silaghi-Dumitrescu, cel putin nu in Stiintele Economice… Ajungi la situatia pe care am descris-o eu impreuna cu Litan si Silaghi in Demotivarea Performantei

    2. Multumim mult pentru mesaj.
      Din contra, criteriile propuse de mine permit candidatilor sa isi prezinte 2 articole din 5 solicitate in orice domenii, deci inclusiv in revistele mentionate de dvs.
      Dar consider ca un candidat la abilitare sau profesorat in stiintele economice trebuie sa aiba un minim de publicatii in reviste specifice domeniului in care candidatul isi solicita abilitarea.
      Noi credem ca peer review se intalmpla (intr-o masura mai mare sau mai mica) la toate revistele ISI, deci suntem acoperiti cu acest criteriu.
      Referitor la listele din alte tari, eu am considerat (dupa analizele facute pentru articolul demotivarea performantei) ca lista ISI (pana la un punct pe care eu il vad relaxat ca fiind q3, uefiscdi il vede ca fiind q2, la fel, consiliul stiintific al ubb il vede ca fiind q2 – zona galbena) se suprapune foarte bine peste listele exhaustive din Franta, Uk sau Germania. Listele din Olanda sunt mult mult mai restrictive decat lista ISI.

  7. Felicitari pentru articol!
    Greu de imaginat cat TUPEU le trebuie acestor INCOMPETENTI din ASE Bucuresti sa recurga la orice metoda pentru a le fi lor comod in continuare?! Dar incep sa inteleg: “conducerea” presupun ca e asta http://ca.ase.ro/membri-ca ? Pai astia nu au cum sa vrea vreodata standardele minimale de care vorbeste Gheorghe Silaghi: cum ar fi sa ai institutie de cercetare in care CONDUCEREA nu s-ar califica conform propriilor standarde de angajare?!

    1. Daca am scapat de Ceasca, nu inseamna ca am scapat si de conducatorii frustrati, complexati si… necalificati.
      Va felicit pentru postare, domnule profesor Silaghi! Ati devenit eroul meu, student economist care-si cauta un viitor in cercetare…in alta parte.

  8. Excelenta postarea! Interesant ca dupa toate “reformele” academice, inca mai exista discutii despre ce ar fi un standard stiintific rezonabil, ca si cum problema nu ar fi rezolvata in multe alte tari.
    Oricum, mi se pare ca la cat timp si efort se consuma in toate schemele de a “fenta” standardele international acceptate + scris de articole de umplutura, s-ar putea scrie si destule articole valabile… (poate nu in prima quartila, dar in penultima sigur).

    1. Salut Valentin, bun venit intre comentatori! Avem nevoie de perspective din alte stiinte, deci very warm welcome.

      Ai completa dreptate, exact asta spuneam si eu cu alte ocazii (parafrazez): ‘nu mai inventati, baieti, roata… ca s-a trecut prin astea de multe ori, in afara. vehiculul la voi tot nu merge, iar in afara e deja in viteza a 4-a, de ani de zile…’
      (cel mai recent in link-urile din mass-media– i.e. interviuri in Adevarul– care pot fi accesate cel mai simplu prin http://blog.sebastianbuhai.com/2016/08/despre-universuri-paralele-evaluarea-performantei-cercetare-economica/ ).

  9. Excelent, Ghitza! In mod ideal, o majoritate a colegilor tai din comisia CNATDCU pe Econ ar intelege “what’s at stake” si ar pune punct criteriilor fara sens, indiferent de interese personale, influente malefice si/sau capacitate mai limitata de a intelege incotro e viitorul… In mod pragmatic, raman sceptic dar ii invit pe toti colegii tai care impartasesc ideile reformatoare sa isi faca publica pozitia. Diaspora stiintifica pe Econ ii priveste. Cum ziceai, it might well be “Now or Never”, cel putin pentru ca oamenii astia sa-si dovedeasca, in mod public, caracterul.

Comments are closed.