Cât este randamentul pilonului I de pensii?

 

Două subiecte de interes s-au conturat în actuala discuție cu privire la pilonul I versus pilonul II de pensii din România: 1) cum s-a situat randamentul pilonului II de pensii față de creșterea valorii punctului de pensie? 2) cât este randamentul pilonului I de pensii? În prezentul articol voi arăta că de la înființarea pilonului II în anul 2008, randamentul acestuia a fost, în medie, superior creșterii punctului de pensie. Apoi, voi aplica un calcul de tipul Internal Rate of Return (sau Discounted Cash Flow Rate of Return) pentru a determina rentabilitatea implicită a pilonului I de pensii. Rezultatele indică că pentru un angajat care a intrat pe piața forței de muncă în anul 2010, rentabilitatea participării la pilonul I de pensii se situează la -3,4%  pentru bărbați – presupunând că aceștia câștigă salariul mediu pe economie – și -0,6% pentru femei. Rezultatele depind de speranța de viață prognozată, de vârsta legală de pensionare și de ipoteza privind creșterea salariului mediu brut. Redirecționarea contribuției de 5,1% de la pilonul II spre pilonul I va menține neschimbat randamentul pilonului I.

 

În prima parte a acestui articol voi compara creșterea punctului de pensie cu rentabilitatea pilonului II de pensii în perioada 2008-2016. Voi face această comparație deoarece, în multe discuții, creșterea valorii punctului de pensie este considerată a reprezenta randamentul pilonului I de pensii.

Conform legii pensiilor nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie: se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situația în care unul dintre indicatorii realizați pe anul precedent are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Se observă că această formulă de indexare a valorii punctului de pensie transferă către actualii pensionari doar jumătate din creșterea economică dintr-un an. Astfel se încearcă rebalansarea treptată a deficitului sistemului de pensii având în vedere și fenomenul de îmbătrânire a populației care se va accentua în România.

Folosind date de la Institutul Național de Statistică (INSSE), în coloana (4) a tabelului de mai jos am calculat valoarea cu care punctul de pensie ar fi trebuit sa crească anual. Acest algoritm de calculare a majorării punctului de pensie a fost respectat și în practică în perioada 2013-2016 (a se compara coloana (4) cu coloana (6)). Comparând coloana (5) cu (6) se poate observa că, în medie, randamentul înregistrat de pilonul II a fost superior creșterii punctului de pensie (datele privind randamentul pilonului II au fost preluate de la Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF).

(1) (2) (3)=(2)-(1) (4)=(1)+0.5*(2) (5) (6)
Inflația medie anuală (%) Creșterea salariului mediu brut  (%) Creșterea reală a salariului  mediu brut (%) Majorare punct pensie conform legii  (%) Randament pilon II (%) Modificarea punctului de pensie – realizat (%)
Sursa: INSSE INSSE 100% Inflație+50% Creștere reală salariu mediu brut ASF – luna decembrie a fiecărui an Casa Națională de Pensii Publice
2008 7,9 26,1 18,2 17,0 7,0* 33,6
2009 5,6 4,8 -0,8 5,6 17,6 13,5
2010 6,1 3,1 -3,0 6,1 15,0 1,0
2011 5,8 4,1 -1,7 5,8 3,2 0,0
2012 3,3 4,2 0,9 3,7 10,5 0,0
2013 4,0 4,8 0,8 4,4 11,5 4,0
2014 1,1 7,6 6,5 4,4 8,9 3,8
2015 -0,6 9,8 10,4 5,2 3,7 5,0
2016 -1,5 13,0 14,5 7,2 3,8 5,0
Medie       6,6 9,0 7,3

Note: – Creșterea salariului mediu brut a fost obținută ca modificare a câștigului salarial mediu brut, în termeni nominali, dintr-un an.

* Randamentul pilonului II pe anul 2008 este calculat luând în considerare lunile mai-decembrie și nu este anualizat.

Voi demonstra în continuare că această creștere anuală a punctului de pensie nu este egală cu randamentul pilonului I, acesta fiind de fapt mult mai mic. Acest lucru se datorează faptului că trebuie luate în considerare: nivelul contribuției către acest pilon care poate varia în timp, speranța de viață și vârsta de pensionare.

Voi defini rata internă de rentabilitate a pilonului I ca acea rată a dobânzii care face ca valoarea actualizată a tuturor contribuțiilor către pilonul I plătite de un angajat pe parcursul carierei să fie egală cu valoarea actualizată a tuturor beneficiilor obținute, adică a tuturor pensiilor încasate până la deces.

Pe parcursul acestei analize voi considera cazul unui angajat care a intrat pe piața muncii în anul 2010. Voi utiliza valoarea curentă a contribuției către sistemul de pensii, valoarea actuală a punctului de pensie și prevederile legii în vigoare nr. 263/2010.

Contribuția de asigurări sociale este în prezent 26,3% din salariul brut: angajatorul plătește 15,8%, iar angajatul 10,5%. Din acestă contribuție, pentru cei care participă la pilonul II, doar 21,2% sunt virați către pilonul I. În schimbul acestei contribuții lunare, angajatul primește după împlinirea vârstei de pensionare o pensie lunară care se calculeaza astfel:

  • salariul brut lunar al angajatului se raporteaza la salariul mediu brut pe economie pentru a obține punctul de pensie lunar;
  • se face media punctelor de pensie lunare pentru a determina punctele de pensie anuale;
  • la finalul carierei, punctele de pensie anuale se adună, se raportează la perioada de contribuție și se înmulțesc cu valoarea punctului de pensie. Perioada de contribuție este definită prin lege la 35 ani pentru angajații care ies la pensie la vârsta normală de pensionare. Vârsta normală de pensionare pentru un angajat care a intrat pe piața muncii în anul 2010 este 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
  • În cazul în care angajatul a contribuit către pilonul II, se aplică o corecție egală cu raportul dintre contribuția către pilonul I și total contribuție (0,212/0,263).

Pentru a calcula rata internă de rentabilitate, voi considera cazul unui angajat care primește salariul mediu toată cariera sa, deci va acumula anual un punct de pensie. Voi considera salariul mediu egal cu 3313 RON (valoarea înregistrată în iunie 2017) și valoarea punctului de pensie ca fiind egală cu 1000 RON (valoarea stabilită la 1 iulie 2017). Consider că salariul mediu brut crește în termeni nominali cu 6% pe an iar rata inflației este 2,5% pe an (ținta de inflație a BNR). În aceste condiții, creșterea reală a salariului mediu brut (care ar trebui să se situeze in jurul creșterii economice reale) este  Cu aceste presupuneri, valoarea punctului de pensie crește anual cu (50% din creșterea reală a salariului brut plus 100% din rata inflației). Conform legii nr. 263/2010, ponderea creșterii reale a salariului brut în formula de indexare a punctului de pensie va scădea între 2021 și 2030 cu câte 5 puncte procentuale pe an. Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se va indexa doar cu rata inflației. Trecerea treptată către majorarea punctului de pensie doar cu rata inflației între 2021 și 2030 se face datorită anticipării pensionării unei cohorte foarte mari ca dimensiune (cea a decrețeilor) în jurul anului 2030. Se preconizează că deficitul sistemului de pensii va crește în acel moment, iar reducerea ajustării valorii punctului de pensie este văzută ca o măsură corectoare.

Utilizând aceste informații se pot calcula următoarele:

–     Contribuția anuală către pilonul I în anul t =

  21,2\% \cdot 3313 \cdot (1+6\%)^t \cdot 12

– Valoarea actualizată la începutul carierei a contribuțiilor plătite =   \sum^{R-1-c}_{t=0} \frac{21,2\% \cdot 3313 \cdot (1+6\%)^t \cdot 12}{(1+r)^t}

unde c este vârsta la care un angajat intră în câmpul muncii, R este vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, iar r este rata internă de rentabilitate a sistemului de pensii.

Presupunem că angajatul intră în câmpul muncii în anul 2010 la c=25 de ani și este bărbat, acumulând astfel 40 de ani de muncă și deci 40 de puncte de pe pensie până la 65 de ani. Aceste puncte de pensie se raportează la 35 (perioada de contribuție) și se înmulțesc cu valoarea punctului de pensie și cu corecția pentru contribuția la pilonul II:

  • Pensia anuală încasată în anul t:   

    \begin{align*} &1000 \cdot  \frac{40}{35} \frac{0,212}{0,263} \cdot 12 \cdot (1+4,25\%)^{11} (1+4,075\%) \cdot \\ &\cdot (1+3,9\%)... (1+2,675\%)(1+2,5\%)^{t-20} \end{align*}

Prespunerea că angajatul intră pe piața forței de muncă în anul 2010 determină modul in care se indexează valoarea punctului de pensie pentru acesta. Astfel, indexarea se va face la rata de 4,25% până în anul 2021, apoi ponderea creșterii salariului real în formula indexării punctului de pensie scade anual cu 5%, iar din 2030 indexarea se va face doar cu rata inflației de 2,5%.

  • Valoarea actualizată la începutul carierei a pensiilor ce vor fi primite după pensionare:

\sum^{T-c}_{t=R-c} \frac{1000 \cdot  \frac{40}{35} \frac{0,212}{0,263} \cdot 12 \cdot (1+4,25\%)^{11} (1+4,075\%) ... (1+2,675\%)(1+2,5\%)^{t-20}}{(1+r)^t}

unde T este speranța de viață la 25 de ani a angajatului. În cazul României, pentru perioada 2045-2050, speranța de viață la 25 de ani este preconizată a se situa la 78 de ani pentru bărbați și 83 de ani pentru femei[i].

Rentabilitatea pilonului 1 este acea rată de dobândă r care face ca:

Valoarea actualizată la începutul carierei a contribuțiilor ce vor fi plătite (Costuri) = Valoarea actualizată la începutul carierei a pensiilor ce vor fi primite după pensionare (Beneficii)  

\sum^{64-25}_{t=0} \frac{21,2\% \cdot 3313 \cdot (1+6\%)^t \cdot 12}{(1+r)^t}

=\sum^{78-25}_{t=65-25} \frac{1000 \cdot  \frac{40}{35} \frac{0,212}{0,263} \cdot 12 \cdot (1+4,25\%)^{11} (1+4,075\%) ... (1+2,675\%)(1+2,5\%)^{t-20}}{(1+r)^t}

Din rezolvarea ecuației rezultă o rată internă de rentabilitate r de -3,4%.

Pentru femei, rentabilitatea pilonului I este mai mare datorită speranței de viață mai ridicate (83 de ani) și a vârstei mai mici de pensionare (63 de ani):

\sum^{62-25}_{t=0} \frac{21,2\% \cdot 3313 \cdot (1+6\%)^t \cdot 12}{(1+r)^t}

=\sum^{83-25}_{t=63-25} \frac{1000 \cdot  \frac{38}{35} \frac{0,212}{0,263} \cdot 12 \cdot (1+4,25\%)^{11} (1+4,075\%) ... (1+2,675\%)(1+2,5\%)^{t-20}}{(1+r)^t}

Rezultă r=-0,6%.

Tabelul de mai jos redă senzitivitatea rezultatelor obținute la presupunerile realizate. O majorare a vârstei de pensionare reduce rentabilitatea pilonului I. O creștere mai mică a salariului mediu brut crește rentabilitatea, deoarece reduce diferența dintre contribuțiile  către pilonul I și valoarea indexată a pensiei. Totuși, rentabilitatea rămâne sub rata inflației. O creștere a contribuției către pilonul I la 26,3% prin redirecționarea contribuțiilor de la pilonul II către pilonul I menține neschimbat randamentul pilonului I.

Tabel. Rata internă de rentabilitate folosind presupuneri alternative

Bărbați Femei
Înglobarea contribuției către pilonul II la pilonul I -3,4% -0,6%
Vârstă de pensionare +1 an -4,1 % -0,9%
Creștere salariu mediu brut 4% pe an în loc de 6% -1,5% 0,7 %
Creștere salariu mediu brut 8% pe an în loc de 6% -6% -2,1%

Note:

  • randamentul pilonului I în cazul pensiilor speciale este probabil mult mai mare, dar dificil de calculat deoarece depinde de la caz la caz;
  • este posibil ca randamentul pentru angajații care au toată cariera salariul minim să fie mai mare decât cea calculată mai sus din cauza existenței pensiei minime;
  • În prezent pilonul I de pensii înregistrează un deficit considerabil (chiar și înglobând sumele transferate către pilonul II) iar bugetul se balansează din alte taxe și impozite plătite de populație. Deci contribuția la pilonul I de pensie este de fapt mai mare de 21,2% iar randamentul este chiar mai redus decât cel calculat mai sus.

Mulțumesc tuturor celor care au citit și comentat acest articol înainte de publicare. Orice eroare îmi aparține. Acest articol a apărut într-o variantă preliminară și pe platforma Contributors: http://www.contributors.ro/administratie/cat-este-randamentul-pilonului-i-de-pensii/.

[i] Date preluate de la United Nations, Population Division, https://esa.un.org/unpd/wpp/Download/Standard/Mortality/

10 thoughts on “Cât este randamentul pilonului I de pensii?”

  1. Stimata Nicoleta Ciurila,
    Mabucur si tin sa va felicit pentru faptul ca ne explicati cu rabdare chestii importante! Am citit si raspunsuri la multe intrebaride pe Contributrs, chiar aveti rabdare cu neavizati ca noi. Dar interesati!
    As vre sa va intreb o singura intrebare.ca specialista in schemele astea de pensii peste tot pe glob dumneavostra ce recomandati sa fie aplicat la noi, in Romania? Ar trebuie ca guvernantiI sa asculte de dumneavoastra!!

    1. Intrebarea dumneavoastra este foarte buna si va spun sincer ca trebuie sa ma mai gandesc la ea. In orice caz, eu as opta pentru formatul actual al sistemului de pensii cu pilon I si pilon II. Pilonul II este extrem de important deoarece toate calculele indica ca peste 20-30 de ani, nivelul pensiilor raportat la ultimul salariu va fi mult mai redus decat acum (0.7 acum, 0.4 prognozat utilizand actuala lege a pensiilor). Deci pilonul II este necesar pentru a suplimenta veniturile viitorilor pensionari si a le asigura un trai decent. Se pune insa urmatoarele intrebari 1) daca ponderea actuala a pilonului II este suficient de mare 2) cum se va acoperi deficitul actual al fondului de pensii – anul trecut 1.9% din PIB! 3) in ce sa investeasca fondurile de pensii private contributiile. In ceea ce priveste intrebarea 3), fondurile de pensii din Romania investesc, din motive de asigurare a unui risc minim, in proportie de 60% in titluri emise de statul roman. Astfel, actualii angajati sunt expusi puternic la eventualele probleme de sustenabiliate a datoriei publice atat prin pilonul I cat si prin pilonul II. Aceasta este o problema cred eu. Voi mai cugeta cu privire la aceste intrebari si, cine stie, poate mai scriu un articol pe aceasta tema :).

      1. Nicoleta, sa ma alatur altor comentatori: un prim articol excelent pe Blog! (sa o spun si in mod public, dupa ce te-am felicitat deja in privat 😉 )
        Din perspectiva mea, acest ultim comentariu-raspuns al tau ar merita categoric o continuare sub forma unui eventual viitor articol, sau chiar “stream” de viitoare articole, aici pe Blog EconAcademia (si asta atat din partea ta, cat si din partea altor economisti lucrand pe aceste tematici). Este fara indoiala o problema complexa, dar cred ca ar fi mare nevoie si de aceasta discutie in registru normativ, si nu doar pozitiv, deci care ar fi sistemul optim (sau, sa clarific– si aici este desigur complicatia– “optim, date fiind variate constrangeri cunoscute sau anticipate”) in materie de sistem de pensii pentru Romania, si nu doar, ca pana acum, analize referitoare la costuri si beneficii ale sistemului actual, asa cum il gasim (plus eventuale “comparative statics” in functie de anumite schimbari vehiculate ale acestui sistem actual, “taken as given”).
        In aceasta directie, gasesc cele trei puncte mentionate de tine mai sus ca un foarte bun start al unei discutii viitoare, ideal mult mai ample.

  2. Stimata doamna Ciurila,
    Multumesc pentru acest articol clar! Am inteles mult mai multe de aici decat din presa.
    Cred si eu ca problema trebuie pusa din punct de vedere al costurilor si beneficiilor pilonului I cand avem
    schimbari demografice importante.
    1. cum numarul celor ce trebuie sustinuti prin pensii va creste,
    vad pilonul 2 ca deosebit de important si ca angajator nu vad cum unora
    nu le-ar pasa daca acesta ar fi eliminat.
    in al doilea rand problema trebuie pusa
    2. tot in baza de schimbari demografce, profilul votantului mediu se va schimba.. conteaza
    cine voteaza acum si cine voteaza in viitor pentru a
    decide asupra unei structuri de pensii durabile.
    Discutia se profileaza in presa pe baza pro-PSD contra-PSD dar indiferent de optiunea politica aci chestiunile apar mult mai importante si greselile mai costisitoare.

    1. Va multumesc de comentariu! Guvernul si-a argumentat decizia de a redirectiona contributiile de la pilonul II spre pilonul I argumentand ca “randamentul pilonului I este mai mare decat cel al pilonului II”. Calculul meu arata ca randamentul pilonului I este negativ pentru un angajat cu salariul mediu care a intrat recent pe piata muncii si ca acesta sufera o pierdere prin contributia catre acest pilon – deci afirmatia pe care se bazeaza redirectionarea contributiilor nu are cum sa fie corecta.

  3. Buna ziua, va multumesc pentru explicatie si in sfirsit am inteles cum se calculeaza! Matematica din spatele calculului nu este grea dar nu stiam ce se foloseste la nivelul contributiei sau speranta de viata si de ce nu aplicam diferit la sectorul public.

    1. Articol bun, va felicit si eu.

      Am o intrebare care se leaga de comentariului anterior de la Matematical. Ati facut analiza sa vedeti cat de robuste sunt cifrele rezultate? Nu spun ca parametri alesi nu sunt adecvati dar ca acesti parametri pot sa se schimbe si putem sa ne intrebam si cat ar trebui sa se schimbe pentru alta concluzie.

      Multumesc.

      1. Multumesc de comentariu! Calculele sunt facute utilizand legea nr 263/2010, in vigoare in prezent. Desigur orice modificare a acestei legi va schimba rezultatele obtinute, dar avand in vedere deficitul considerabil al sistemului de pensii pilon I in prezent, nu cred ca e posibil ca schimbarile sa duca la cresterea randamentului acestui pilon. Am inclus in ultimul tabel rezultatul cresterii varstei de pensionare cu 1 an. In ceea ce priveste celelalte presupuneri facute (crestere salariu nominal, speranta de viata in 2050) am inclus in ultimul tabel o mica analiza de senzitivitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *