Anuntul masurilor de austeritate produce deja efecte: ilustrare prin exemplul Romaniei din 2010

De la începutul crizei economice și financiare din perioada 2008-2010, diferite țări europene au implementat programe drastice de austeritate, concretizate în cresterea șomajului, reducerea salariilor, închiderea sau restrângerea de activitate a unor firme și companii etc.

Pe lângă obiectivele macroeconomice ce se doresc a fi atinse prin implementarea unor astfel de programe, măsurile de austeritate au, în general, un impact negativ asupra persoanelor afectate, costurile nemonetare rezultate fiind mai mari decât pierderea financiară subsecventă austerității (Winkelmann & Winkelmann, 1998). Există numeroase studii care arată cum, de exemplu,
pierderea involuntară a locului de muncă afectează negativ sănătatea și satisfacția cu propria viață (Browning, Moller Dano & Heinesen, 2006; Clark & Oswald, 1994; Deb, Gallo, Ayyagari, Fletcher & Sindelar, 2011; Eliason & Storrie, 2009; Schmitz, 2011) a celor cărora se adresează respectivele măsuri. În același sens, alte cercetări ilustrează faptul că reducerea de activitate din cadrul firmelor / companiilor are un impact negativ asupra satisfacției, motivației, încrederii și performanței la locul de muncă (Datta, Guthrie, Basuil & Pandey, 2010).  Mult mai multe studii evidențiază impactul negativ pe care implementarea unor astfel de măsuri o are asupra sănătății mentale și a “stării de bine” a persoanelor afectate. (Kuhn, Lalive & Zweimüller, 2009; Kassenboehmer & Haisken-DeNew, 2009; Marcus, 2013; McKee-Ryan, Song, Wanberg & Kinicki, 2005; Schmitz, 2011).

Dar aceste studii analizează efectele programelor de austeritate deja implementate. Ce s-ar întâmpla, însă, atunci când între anunțul măsurilor de austeritate și implementarea efectivă există un decalaj de timp? Rezultatele unor cercetări (Beaudry & Portier, 2014; Krusell & McKay, 2010; Barro & Redlick, 2011; Mertens & Ravn, 2012; Ramey, 2011) evidențiază faptul că știrile de natură economică, fie ele pozitive sau negative, afectează atât comportamentul individului la locul de muncă, precum și diferite variabile macroeconomice (investițiile, economisirea, consumul etc.). Dacă efectele măsurilor de austeritate sunt analizate si calculate doar după ce ele au fost implementate, există riscul ca magnitudinea lor să nu reflecte și impactul pe care doar anunțul în sine l-a avut asupra celor vizați de măsurile de austeritate.

Lucrarea ”Austerity plan announcements and the impact on the employees’ wellbeing”, care a fost recent publicată în Journal of Economic Psychology, cercetează, în mod explicit, cum anunțul în sine a planurilor de austeritate economică afectează bunăstarea psihologică (wellbeing) a angajaților.

De ce este relevant să analizăm legătura dintre anunțul unor planuri de austeritate economică și bunăstarea psihologică a angajaților?

Întâi de toate, anunțul unor măsuri ce vizează scăderea venitului poate crește incidența încălcării așa-numitului ”contract psihologic” dintre angajat și angajator. Așa cum indică studiile din domeniul psihologiei, angajații și angajatorii își formează reciproc așteptări/percepții privind legătura contractuală, iar acest lucru se reflectă în contribuția, angajamentul pe care fiecare parte și le asumă una față de cealaltă. Atunci când există o schimbare, chiar și informală, fie și temporară, de natură să afecteze situația financiară a angajaților, aceștia tind să o interpreteze psihologic drept o încălcare a contractului de muncă.

După cum arată Conway et al. (2014), anunțul unor măsuri de austeritate economică poate conduce la încălcarea ”contractului psihologic”. Drept răspuns legat de eventuala reducere a venitului, angajații îsi pot schimba atitudinea la locul de muncă, își pot diminua încrederea în angajator, pot manifesta dezinteres sporit pentru firma/instituția în care lucrează. Toate acestea reprezintă căi prin care un anunț neasteptat poate afecta bunăstarea psihologică (Helliwell, 2006; Kiefer et al., 2015).

Pe de altă parte, anunțul unor măsuri de reducere economică poate genera stres și incertitudine cu privire la modul de implementare a acestor măsuri, ceea ce afectează satisfacția la locul de muncă, care, la rândul ei, este strâns legată de satisfacția cu propria viață (Amiot, Terry, Jimmieson, & Callan, 2006; Bowling, Eschleman & Wang, 2010; Kiefer et al., 2015). De asemenea, anunțul planurilor de austeritate poate duce la intensificarea activităților de corupție (Borcan et al., 2014), ceea ce determină o scădere a nivelului de bunăstare psihologică (Rodriguez-Pose & Maslauskaite, 2012).

Cazul analizat în acest articol este cel al României, unde în luna mai 2010, a fost anunțat cel mai drastic program de austeritate implementat în Europa în urma crizei economice recente. În data de 6 mai 2010, însuși președintele țării a anunțat că, începând cu 1 iulie 2010, pentru o perioadă de 6 luni, salariile angajaților din sectorul public vor scădea cu 25%.

Asadar, între anunț si implementarea propriu-zisă a măsurilor de austeritate a fost un decalaj de aproximativ 3 luni, sau chiar mai mult dacă luăm în considerare faptul că primele salarii reduse au fost plătite abia spre jumătatea lunii august (când se încasează salariul aferent lunii iulie).

Datele utilizate în acest scop au fost cele din studiul Eurobarometru, care, pentru România (seria 74.3) au fost culese începând cu data de 7 mai, ziua imediat următoare anunțului. Astfel, perioada acoperită de studiul Eurobarometru 74.3 coincide cu cea în care efectele anunțului măsurilor de austeritate pot fi înregistrate.

Anunțul privind tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea cu 15% a pensiilor, a ajutoarelor sociale a fost unul total neașteptat. În mediul social românesc de până la acel moment, nimic nu semnala că vor urma asemenea măsuri drastice pentru populație. Acest lucru se poate constata și dacă analizăm datele generate de aplicația Google Trends, care monitorizează frecvența unui termen de căutare de-a lungul unei perioade și pentru o anumită țară/regiune. În cazul nostru, am analizat frecvența de căutare pentru următorii 2 termeni: criză economică și austeritate, ambii fiind în foarte strânsă legătură cu conținutul anunțului. Perioada aleasă este septembrie 2009 – august 2010, regiunea geografică fiind România.

Graficul de mai jos indică vizual faptul că numărul căutărilor pentru cei doi termeni a crescut brusc în prima săptămână din luna mai 2010 (când a avut loc anunțul) și la sfârșitul lunii iulie, când legea privind pachetul de măsuri de austeritate a fost promulgată de către Parlamentul României.

Figura 1: Frecvența de căutare pentru termenii ”criza economica” și ”austeritate”, în perioada septembrie 2009 – august 2010. Regiunea selectată este România. Prima săptămână din luna mai 2010 (când a avut loc anunțul) este indicate cu valoarea zero.

Sursa: Botezat (2017).

 

Așa cum am menționat mai sus, obiectivul acestei cercetări a fost să analizez în ce măsură doar anunțul măsurilor de austeritate a afectat bunăstarea psihologică a angajaților. Menționez aici faptul că acest indicator este singurul măsurat de către studiul Eurobarometru, informații care ar fi putut fi relevante pentru cercetare, precum starea de sănătate, lipseau din această bază de date.

Voi începe prezentarea rezultatelor cu o ilustrație grafică. Figura 2 prezintă evoluția nivelului satisfacției cu propria viață pentru perioada 2009-2010, așa cum se reflectă în Eurobarometru. Linia verticală indică momentul în care anunțul a avut loc. Se observă că nivelul de satisfacție cu propria viață a scăzut brusc imediat după anunț, sugerând astfel un impact negativ al comunicatului măsurilor de austeritate.

Figura 2: Evoluția nivelului satisfacției cu propria viață în perioada anunțului măsurilor de austeritate. Linia verticală indică data anunțului. Sursa datelor: Eurobarometru 71.1, 71.2, 71.3, 72.4, 73.4, 74.2, 75.3, 75.4 pentru Romania.

Sursa: Botezat (2017).

Întrucât planul de austeritate al guvernului s-a adresat exclusiv angajaților din sectorul public, era de așteptat că aceștia vor fi cel mai afectați de anunțul tăierii salariilor cu 25 procente.  Acest lucru este evidențiat în Figura 3, care arată că ulterior anunțului, scăderea în nivelul bunăstării psihologice este mai mare pentru angajații din sectorul public, comparativ cu nivelul de satisfacție raportat de angajații din sectorul privat.

Figura 3: Evoluția nivelului satisfacției cu propria viață separat pentru sectorul public și cel privat. Linia verticală indică data anunțului. Sursa datelor: Eurobarometru 71.1, 71.3, 73.4, 74.2, 75.3 pentru Romania.

Sursa: Botezat (2017).

 

Această scădere este mult mai accentuată în mediul urban (Figura 4), unde lucrează majoritatea angajaților din sectorul public și privat.

Figura 4: Evoluția nivelului satisfacției cu propria viață separat pentru sectorul public și cel privat și doar pentru mediul urban. Linia verticală indică data anunțului. Sursa datelor: Eurobarometru 71.1, 71.3, 73.4, 74.2, 75.3 pentru Romania.

Sursa: Botezat (2017).

Tendința observată în reprezentarea grafică a fost confirmată de analiza econometrică, prin care au fost estimate efectele de cauzalitate ale anunțului asupra stării de bine a angajaților din sectorul bugetar.

Prezint mai jos principalele rezultate:

  • Simplul anunț al măsurilor de austeritate determină o scădere accentuată în nivelul bunăstării psihologice a angajaților din sectorul bugetar.
  • Bărbații și persoanele căsătorite sunt cele mai afectate de anunțul privind tăierea substanțială a salariilor.
  • Angajații din sectorul public cu studii superioare sunt mult mai afectați de anunțul planului de austeritate decât cei cu studii medii.

Efectul negativ- persistă în timp?

Din ce în ce mai multe studii pe tema stării de bine sau pe tema satisfacției cu viața pun accent pe procesul de anticipare și adaptare la diferite evenimente de viață. Studii anterioare au arătat că adaptarea hedonică (o caracteristică a stării de fericire ce descrie cât de repede se adaptează individul la schimbare prin revenirea la nivelul inițial) este foarte specifică evenimentului de viață și că timpul de adaptare diferă de la un eveniment la altul.
În consens cu aceste cercetări, am extins analiza studiului de față pentru a investiga dinamica efectului în timp (înainte și după anunț). Rezultatele estimate sunt reprezentate grafic în Figura 5.

Figura 5: Dinamica efectului în timp

Sursa: Botezat (2017).

Se observă că efectul pe care îl are anunțul este negativ (și semnificativ d.p.d.v. statistic) doar în momentul în care a avut loc anunțul, efectul fiind ușor mai mic în magnitudine și nesemnificativ statistic în perioada următoare (care coincide cu implementarea măsurilor de austeritate). Astfel, analizând dinamica în timp a efectului pe care anunțul în sine l-a avut asupra angajaților din sectorul public, constatăm că acesta nu persistă în timp, adaptarea angajaților fiind una rapidă.

Rezultatele acestei cercetări arată faptul că efectele măsurilor de austeritate apar încă de la momentul anunțului, înainte deci ca programul de austeritate să fie implementat efectiv. Ignorarea efectelor generate de anunțul în sine, mai ales atunci când între anunț și implementarea propriu-zisă există un decalaj de timp, poate conduce la o subestimare a efectelor negative pe care măsurile de austeritate le au asupra angajaților.

În acest sens, decidenții politici, atunci când pregătesc reforme de politică economică, îndeosebi cele care vizează reduceri de venit pentru anumite categorii ale populației, trebuie să țină cont că doar anunțul în sine cu privire la schimbările de politică poate avea un impact negativ asupra persoanelor afectate.

**********************************************************************

Notă: Studiul meu poate fi accesat la următoarea adresă:

http://bit.ly/2znRZik

Toate lucrările citate în acest articol de blog pot fi găsite în bibliografia lucrării.

 

2 thoughts on “Anuntul masurilor de austeritate produce deja efecte: ilustrare prin exemplul Romaniei din 2010”

  1. Buna ziua,
    Vreau sa va multumesc pentru acest artcol !
    As vrea sa va intreb daca aceste efecte de timp lung pe care nu le observati ar putea totusi sa existe si sa nu le detectati din cauza datelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *