Incentives

Ministerul doreste ca parte din finantarea universitatilor sa fie asigurata pe baza rezultatelor cercetarii din aceste institutii.

In acest sens, chiar in zilele acestea, cadrele didactice din UBB, in mod particular din FSEGA-UBB, au fost rugate sa completeze o serie intreaga de documente referitoare la rezultatele cercetarii. (Pe baza acestor documente se vor calcula tot felul de indicatori ceruti universitatii de catre minister.)

Intre altele vad ca mi se cere sa completez publicatiile (intre 2011 si 2014) din “zona rosie” si “zona galbena” ale rankingurilor dupa care UEFISCDI (http://uefiscdi.gov.ro/) a premiat outputul stiintific de pe parcusul unui an (http://uefiscdi.gov.ro/articole/1722/Articole.html).

Pentru anii 2013 si 2014 exista doua tipuri de rankinguri ale UEFISCDI: unul bazat pe ISI Impact Factor – ideea noua, respectiv un ranking bazat pe AIS (Article Influence Score) – ideea mai veche, care s-a aplicat in 2012, 2011, … etc.

Uitandu-ma spre exemplu pe rankingul din 2014 (partea de economics si business) bazat pe Impact Factor (http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/PREMIERE_ARTICOLE/ARTICOLE%202014/Clasament_IF_2014.pdf), am avut impresia din nou (pentru a cata oara de cand m-am intors in sistemul academic romanesc?) ca tot ce stiam / ce am invatat in timpul studiilor mele din strainatate despre cum / unde sa ne publicam outputul stiintific este intors aici, in Romania, cu susul in jos.

Asta pentru ca, la o simpla analiza a rankingului, se poate constata ca reviste precum Amfiteatrul Economic sunt in “zona galbena”, mult inaintea unor reviste precum J. Math. Econ., Int. J. of Game Theory, Econ Lett, Math. Soc. Sc. etc etc. Articole in reviste precum Amfiteatrul Economic au fost deja premiate cu brio de catre minister in anul 2014, iar acum vor conta probabil si la finantarea (cica pe baza rezultatelor cercetarii) a institutiilor academice de economie din Romania.

Se poate observa ca un articol in Amfiteatrul Economic si in alte reviste “alike” sunt valorizate la acelasi nivel cu articole in reviste precum Journal of Econ. Th., Econom. Theor., Journal of Econ. Dyn. Control, etc etc. (Pentru detalii, va puteti delecta cu analiza zonei rosii si galbene de pe domeniul economics din http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/PREMIERE_ARTICOLE/ARTICOLE%202014/Clasament_IF_2014.pdf).

Ce sa mai zic in aceasta postare decat ca exista printre colegi persoane ce au publicat chiar si 4-5 articole in Amfiteatrul Economic in anul 2014, iar meritul lor a fost recunoscut de catre universitate la nivel de excelenta in cercetare (probabil nu numai pentru ISI-urile din Amf Econ). Iar contributia mea in finantarea institutiei FSEGA (ma refer la finantarea pe baza cercetarii) va fi infima in raport cu astfel de colegi (din moment ce nu am reusit nici un articol in zona galbena sau rosie in ultimii ani, caci Econ Lett, J Math Econ, etc nu apar in astfel de zone, decat in “zonele gri”…:)). Oare ar fi timpul sa uit tot ce am invatat de-a lungul studiilor in strainatate despre cum / unde / cand sa publicam si sa ma “reprofilez” complet? Mai ales ca la promovare un articol in Econometrica cu 2 autori mi-ar aduce doar 4 puncte, dar o publicatie singur in revista locala de studii economice Virgil Madgearu imi aduce 6 puncte conform criteriilor ministeriale actuale…

62 thoughts on “Incentives”

    1. Si sunteti, sa inteleg(em), extrem de mandru de asta, domnule Nistoreanu?
      Sa va zic o vorba din popor: si curcile rad de revistele romanesti de economie indexate ISI… Se pot lua articole la inspectie, aproape aleator de fapt. In rest, succesuri in continuare…

    2. Colegu’ tovaras Nistoreanu, mai incet cu pianul pe scari… pentru ca e doar o chestiune de timp si la UEFISCDI. Pariu?

      Vi s-a mai soptit ca daca doriti neaparat atentie, ajungeti la judecata junilor economisti din afara tarii. Si dansii nu iarta ca nu au de ce.

    3. Observ cu fascinatie ca neabilitatul Fanica a facut Pui abilitati intre timp. Acesti bastinasi au in comun CRASA INCOMPETENTA si TUPEUL NEAOS.

      M-am uitat intrigat in acest weekend peste cateva reviste “stiintifice” mentionate in comentarii. Nu are niciun rost sa vorbim de “merite stiintifice”: niciun masterand dintr-un curs de economie predat in universitatea mea nu ar trece cursul cu asa productii. Dar ce am observat in plus este ca si NIVELUL PROZEI E INCALIFICABIL. De mirare este atunci faptul ca nerusinatii implicati se agata cu dintii de orice motiv pentru a le mentione in ISI, violand principiile etice pe care mediul academic este fondat?

      Aceste personaje triste ce au iluzii ca ar fi in Turnul de Fildes construiesc de multi un Turn din Carti de Joc. Tin sa le amintesc ca ajunge sa cada o singura carte pentru ca toata structura sa se prabuseasca.

      1. @Daniel
        De acord cu aproape tot (in particular, concluzie magistrala), mai putin cu partea “niciun masterand dintr-un curs de economie predat in universitatea mea nu ar trece cursul cu asa productii”. Din pacate, nu cred ca e vorba de masteranzi la limita ca termen de comparatie– acolo ati fost indulgent– ci de studenti la Economie in primul sau maxim al doilea an la orice universitate care se respecta, din SUA, Europa de Vest, Ungaria, Cehia,… nu conteaza de unde… “Rad si curcile” de mai sus era in acest sens o sintagma intentionata 🙂

        PS. De remarcat totusi ca o diferenta majora intre comentatorii “Fanica” si Puiu Nistoreanu e ca ultimul are macar curaj (la modul foarte pozitiv) sa isi asume identitatea.

      2. Zilele acestea ma uit si eu cu admiratie la discutiile medicilor de pe grupul https://www.facebook.com/groups/1667018620201805/. Sunt discutii deschise, curajoase, ce incearca o diagnoza corecta a sistemului medical. Oameni onesti, ce isi doresc doar transparenta si identificarea un tratament adecvat pt. sistemul medical. Dupa cum observa Vlad Mixich intr-un articol pe Hotnews: “venerabilii” sistemului medical românesc – liderii universităţilor şi academiilor de profil – tac în aceste zile. Nu se bagă. Rostirea adevărului e o îndeletnicire prea periculoasă pentru statuile lor. Dar cu atât mai mult acest adevăr trebuie spus pentru că, atunci când se atinge masa critică, el are o putere nimicitoare.”

        Anamneza corecta este primul pas, si cel mai important, pt. insanatosire. Invatamantul economic romanesc are nevoie de asemenea, ca de aer, de o diagnoza corecta. Trebuie sa identificam si sa recunoastem raspicat pacatele din sistem (abia apoi vine tratamentul); in acest sens s-ar putea lansa o discutie publica (mai publica decat acest topic punctual, absolut curajos), la care sa participe inclusiv studentii …

        1. Bun venit intre comentatorii Blogului EconAcademia.
          Corect si pertinent, in genere. Cateva observatii, unele tangentiale la subiectul pe care il ridicati.
          – nu m-ar deranja sa avem un jurnalist “furiously balanced” (his own description) si super coerent (my addition) ca Vlad Mixich si intre cei care acopera dezbaterile pe subiecte economice (academice sau nu); din pacate nu exista asa ceva intre jurnalistii “economisti” romani, cel putin nu inca. Da, nu imi explic nici eu de ce.
          – Facebook nu e exact “public” (eu sunt super biased aici, dar mi-e o lene de zile mari sa imi fac un cont Facebook doar ca sa intru pe link-ul pe care mi l-ati dat, de exemplu; stiu de discutiile de acolo din cateva editoriale ale lui Mixich)
          – dezbaterile in spirit ad litteram “demos cratos” (cu toata lumea, acordand atentie egala tuturor… si alte derivate) nu ajung prea departe, inter alia dovada si incercarea mea, mai putin ambitioasa si totusi finalmente esuata, in forma dezbaterii generale pe teme de cercetare si invatamant superior de la ERMAS 2014 (despre care am vorbit si in interviul meu recent de la Digi 24, vezi mai multe detalii). O explicatie simpla este ca “timpul fiecaruia este finit”; partea a doua a explicatiei este ca “informatia nu este distribuita uniform”. Solutia de avarie este aici sa ai niste *lideri din sistem* (intelegand lideri in sensul care ne intereseaza, e.g., in cercetare oameni care au produs cercetare in sensul acceptat si in afara sistemului) care se implica cu opinii publice bine argumentate (alaturi de– si sprijiniti de– noi, cei din afara care dorim sa ajutam) si niste intermediari ‘smart’ gen Mixich care pot transmite mesajul corect. Vezi mai sus un motiv pentru care nu e asa.

    4. D-le Prof.Uni.Dr. Nistoreanu Puiu 73% reprezinta FURT DE IMPACT!

      La moda sunt Selfi-urile din categoria Self Cite.

      Si de jura ca nu fura, dar l-am prins cu 5 (ISI)* in gura

      *(ISI) – amfiteatru(L) economic

      Nistoreanu Puiu – CV

      73% Self Cite – amfiteatru economic **

      73% reprezinta FURT DE IMPACT 🙂 !
      Unde este etica universitara?

      A self-citation is a reference to an article from the same journal. Self-citations can make up a significant portion of the citations a journal gives and receives each year. You can compare self-citing rates and self-cited rates to supplement your journal evaluation.

      Self cite

      Va rugam sa cititi aici **

      Title Suppressions

      1. Doamnelor si domnilor colegi, tovarasul Nistoreanu e insa micut, cu nume predestinat de PUIU. Dinsul a fost trimis in recunoastere, este pionul lor de sacrificiu.

        Cotcodacul sef din spatele Amfiteatrului e deocamdata mut dar si cind devine limbut!

        Dincolo de joaca asta de-a risul-plinsul, cred ca vedem in sfarsit lumina de la capatul tunelului! Hai Romania, hai junimea, jos cotcodacii!

    5. Stimate Nistoreanu Puiu,

      Dati-mi voie sa comentez reactia dumneavoastra si sa va pun o si intrebare. Nu sint doctor in stiinte economice dar urmaresc cu atentie acest Blog inca de la inceput si mi se pare o premiera de bun augur in spatiul public romanesc!

      Colegii dumneavoastra economisti din mediul academic au aratat in sectiunea de comentarii ceva care mi se pare de domeniul penal daca se dovedeste corect. Daca exista reviste stiintifice romanesti care incalca eticile academice si daca se obtin orice foloase materiale ca si consecinta acestor practici, de exemplu salarii marite, promovari, diverse premii si asa mai departe, devine un caz care tine de DNA!

      As vrea sa va pun intrebare de ce considerati ca discutarea acestor problem insemna “prea mult zgomot” si ce explicatie aveti pentru faptul ca 73% din citarile revistei AMFITEATRU ECONOMIC unde ati publicat si dumneavoastra si unde unul din editori pare sa fie coleg cu dumneavoastra sunt autocitari, conform analizei oficiale publicata de compania Thomson? Va multumesc.

      1. Draga domnule Ziarist,

        Salutar este ca va autosesizati! Personal nu cred ca e un caz de jurisdictia DNA, dar marturisesc ca nu am crezut asta nici la saltarea lui Serbanescu. Acea memorie ar fi trebuit poate pastrata vie pentru dansii!

        Trebuie reiterat pentru domnul jurnalist si faptul ca toate revistele acestea fantoma au editori si autori si din alte parti decat ASE, dupa cum domnii colegi Litan si Silaghi bine au descris mai devreme aici. Ca sa nu facem discriminari, nu uitati va rog nici provincia!

        Il incurajez din suflet si pe colegul Nistoreanu sa va raspunda: hai Puiule, piuie si tu ceva, ca doar nu te taie nimeni!

      2. Nu stiu ce urmari legale pot avea aceste fapte, chiar recunoscute de perpetratori, dar in oricecaz e bine daca presa din Romania se intereseaza de lipsa eticii universitare!

        Nerusinatii trebuie fara indoila dovediti public! In America asta numim “naming and shaming”, adica se arunca cu oua virtuale in capetele lor de catre profesorii cinstiti si studenti!

        1. Problema se afla ca la noi tovarasii au obrazul gros si capetele dure: nu le pasa oricate oua arunci peste dansii!

          Singurul lucru care le da fiori este DNA-ul. Atunci se inchid usile la birouri, se clatina scaunele, clantane dintii de spaima, nu mai piuie nici unul!

  1. Dragă Cristian,

    Te felicit din suflet pentru acest eseu!

    Pentru mine e prima oară când văd români din mediul universitar de cercetare discutând în mod public, și nu doar pe liste yahoo sau forumuri închise, despre problemele sistemului de evaluare academică de la noi. E valabil nu doar in economie, cam în toate științele și e unul dintre motivele pentru care și eu și mulți alții am plecat, ne-am refugiat pe unde am putut. Am un deosebit respect pentru cei care își fac auzite vocile împotriva impostorilor și plagiatorilor care decid în aceste momente soarta cercetării și educației superioare!

    Sper ca exemplul vostru să îi ambiționeze și pe ceilalți care încă mai visează la cercetare de calitate în universitatea românească.

    YES, WE CAN!

    1. Conteaza foarte mult semnalele date de catre CNATDCU, UEFISCDI… De fatada s-a scos in fata cuvantul magic ISI, dar nu s-a impus nici o cerinta onesta de calitate in selectia revistelor. Cel putin actualele conditii de promovare dar si modul in care s-a facut premierea articolelor, cerintele pt granturi parca te indeamna la smecherii “haide ca se poate, exista atatea reviste ISI cu care poti bifa, nu fi fraier sa lucrezi cativa ani pe un articol cand “se poate rezolva” problema prin selectia revistelor potrivite, trafic de influenta …).

      Este un semnal negativ devastator pentru cei care chiar ar dori si ar putea sa faca cercetare de calitate in tara. Cere-le 1-2 articole publicate intr-o revista care si-a dovedit meritele (ex. este citata in circuitul revistelor recunoscute international – nu doar local sau regional). Apoi poti “sustine” si revistele romanesti, daca doresti, dar publicand articole de aceeasi calitate.

      Daca la nivel superior nu se produce o schimbare radicala de optica, cel putin in domeniul economic, sansele sa o luam intr-o directie potrivita sunt mici. Va trebui sa asteptam pana cand ISI Thomson o sa elimine toate revistele care nu au ce cauta acolo, adica o vesnicie….

  2. A propos de Amfiteatru Economic si premiile acordate pentru a publica acolo: tocmai a fost eliminata din Web of Science pentru practica rusinoasa a autocitarilor in masa. Aflat prin Gabi Istrate care mentioneaza si alte jurnale romanesti eliminate.
    Poate invata ceva si “economistii” nostri de acasa din asta, inclusiv colegii lui Cristi Litan care corect ii admonesta in postul acesta. Urmeaza si celelalte reviste Mickey Mouse, no worries…

    PS. Will all those who published in Amfiteatru Economic please stand up? 🙂

    1. Doar nu v-ati imaginat ca Metalurgia International va ramane pentru mult timp fara companie!
      Simt deci puternic nevoia launtrica… sa ma repet. 😆

    2. Ma bucur nespus ca poamele rele sint scuturate si atrag atentia ca editorii de la Amfiteatru Economic nu informeaza ca au fost dati afara din ISI, mintind in continuare pe sit la jurnal.

      1. Am trait deci sa vad cu surprindere ca exista asemenea profesori nerusinati. Pe vremea mea le-ar fi fost macar jena. In America avem o expresie pentru ei care e prescurtata GTFO.

        1. Stimati observatori, va spun o poveste adevarata: domniile voastre nici nu va imaginati ca aici lumea inca e perplexa!

          Astazi la ASE unii inca erau convinsi ca Amfiteatrul are factor de impact si ca totul e o facatura. Probabil si-au bagat coada marile puteri capitaliste care dau si iau ISI.

          Deci nu va suparati chiar asa, va rog sa ii compatimiti, sa empatizati cu dinsii!

    3. In lumina celor afirmate anterior.

      Full Title Amfiteatru Economic
      Category Economics
      % Self cites in JIF numerator 73%
      % Distortion of category rank 37%

      Cifrele cu doi digiti vorbesc coane Fanica!

    4. De fapt, poate ca nu se castiga nimic prin eliminarea revistei Amfiteatru Economic din randul revistelor ISI cu factor de impact.

      “Cea mai prestigioasa” universitate romaneasca din domeniul economiei anume ASE Bucuresti abiliteaza la greu candidati care publica in reviste “prestigioase” precum
      – Amfiteatru Economic
      – Metalurgia International (cea cu scandal acuma vreo 2 ani)
      – Metalurgija (revista similara cu Metalurgia International – doar ca publicata in Croatia)

      sau abiliteaza candidati care publica in reviste romanesti din alte domenii precum Industria Textila, Transilvanian Review, Transilvanian Review of
      Administrative Sciences etc

      si astfel se obtine abilitarea in Stiinte Economice fara nici macar cele 4 articole cu factor de impact in reviste de specialitate cum solicita criteriile actuale.

      mai jos cativa astfel de candidati, viitori conducatori de doctorat in Romania (poate era mai bine cu vechea lege unde nu ajungeai conducator de doctorat decat la o varsta inaintata??)

      abilitarile de mai jos sunt in curs de sustinere (peste 90% din candidatii pe care ASE ii abiliteaza)

      Popescu Cristina Raluca http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/POPESCU%20Cristina%20Raluca/02%20-%20%20Fisa_verificare_criterii_Popescu_Cristina_Raluca_2015.pdf

      Achim Monica Violeta
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/ACHIM%20Monica%20Violeta/Fi–a%20de%20Verificare%20a%20%20–ndeplinirii%20standardelor%20%20minimale-Achim%20Monica.pdf

      Albu Nadia
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/ALBU%20Nadia/fisa%20de%20criterii%20minimale%20Nadia%20Albu.xlsx

      Albu Catalin Nicolae
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/ALBU%20Catalin/fisa%20de%20criterii%20minimale%20Catalin%20Albu.xlsx

      Deaconu Adela
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/DEACONU%20Adela/Deaconu%20Adela%20Lista%20de%20lucrari.pdf

      Popescu Doina
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/POPESCU%20Doina/Fisa%20verificare_26.03.2015.pdf

      Oncioiu Ionica
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/ONCIOIU%20Ionica/Fisa%20de%20indeplinire%20a%20standardelor%20minimale.pdf

      Stefanescu Florica
      http://doctorat.ase.ro/Media/Default/Abilitare/%C8%98TEF%C4%82NESCU%20Florica/indeplinirea%20standardelor.pdf

      1. Voi ce de pe aici de pe blog, eu zic sa eliminati toate jurnalele ISI de pe lista, faceti petitii si dati cu pietre in toti cei care muncesc si fac ceva in domeniul asta. Este solutia cea mai constructiva , nu credeti ? Pai daca CNATDCU a validat aceste dosare, ce nemultumiri aveti voi ? Cunoasteti mai bine reglemenatrile legale decat cei din CNATDCU ? Asa fiecare poate sta deoparte si sa comenteze activitatea altuia. E mai usor, nu-i asa ? Cred ca deja s-au depasit de departe, barierele de bun simt si etica promovate pe acest blog de unele persoane.

        1. @”Florin”
          Orice dezbatere este bine venita. Acuzati faptul ca s-au depasit “barierele de bun simt”: indicati exact unde si de catre cine.
          Adica stati un pic, sa va indic eu: dumneavoastra ati depasit orice bariera a bunului simt, coane Fanica. Aveti exact acelasi IP de pe care scrieti precum Fanica, un comentator precedent la acest post, care a dat intre timp bir cu fugitii (a propos, va sfatuiesc sa recititi si sa digerati, cu atentie de data asta, raspunsul meu anterior pentru dumneavoastra…). Vorbiti deci de “bun simt”? 🙂
          Va invit inca o data sa participati in dezbatere constructiv, fara argumente defensive futile si care nu au nici un sens… O a 3-a invitatie nu va mai veni.
          PS. Cate identitati si email-uri diferite va veti asuma in loc sa prindeti ceva curaj si sa “stand up” pentru ceea ce sustineti?… Dezastru la orice nivel, imi pare rau sa zic.

          1. @Buhai
            Va indic punctual: Defaimarea nominala prin prezentarea dosarelor de abilitare (enumerarea acestora), la adresa persoanelor care se abiliteaza la ASE. Poate investigati IP-ul d-lui Gigel, intrucat aduce in mod nominal si direct grave acuze persoanelor enumerate. De Comisii de etica nu ati auzit ? Sau mai grav…defaimare si insulta la adresa persoanei ? Specialisti in drept penal nu aveti pe aici sa va explice la ce va expuneti prin cele comentate aici ?

          2. @Fanica/ Florin/ etc/ nu mai are importanta: din pacate, nu aveti nici o idee despre ce vorbiti. Ati ramas un anonim/ anonima exact la fel ca “Gigel”– care de altfel are exact aceeasi problema ca dvs, a neasumarii identitatii (i.e., mioritici sunteti toti… in lipsa de alt eufemism). Insa ceea ce prezinta Gigel este, factual, o potentiala problema, care trebuie cunoscuta: e vorba de informatie. Nu exista “grava acuzatie”, exista o parere si un comentariu cu CV-urile atasate pentru ca lumea sa poate la randul ei sa poata sa emita pareri proprii.

            O intrebare totusi: va simtiti cumva cu “musca pe caciula”? Sunteti in lista respectiva? Credeti ca amenintarile neinformate cu “dreptul penal” vor opri informatia? Expertiza dvs. in Drept e aparent la fel de grozava ca, dupa cum am vazut din comentariile cu alias-ul Fanica, cea din Economie, sa-mi fie cu iertare.

            Sfatul meu este sa tratati totul “con calma“, cum zic italienii, si sa dezbateti civilizat. Aveti contra-argumente factuale, aduceti-le, nimeni nu va cenzureaza, dupa cum sper ca ati inteles. Deocamdata CV-urile respective vorbesc foarte bine de la sine si fiecare poate judeca. Ceva de adaugat/ corectat/ comentat?

            PS. Acesta a fost ultimul meu comentariu pe subiectul “formei”. Cata vreme aveti argumente si continuati dezbaterea, comentariile dvs. vor fi publicate in continuare. Sper sa aveti insa ceva de spus, pana acum va invartiti in cerc…

          3. Ooopppsss… conu’ Fanica prins cu pantalonii in vine! 😆
            Frate, tu inca nu le-ai explicat de ce iti zice SEBSTER? De ce nu le zici ca stii si numerele lor de la pantofi? 😯

            Mu ha ha ha ha!

      2. Intre timp au devenit abilitati. Si uite asa continuam sa producem abilitati de succes, cu publicatii sub nivelul doctoranzilor. Stim cu totii cum comisiile, la noi, realizeaza efectiv o munca de secretariat (numara publicatii, intepreteaza la limita legii criteriile,…). Etapa de evaluare calitativa a continutului publicatiilor lipseste cu desavarsire. Nu cred ca exista situatii in care sa se fi respins vreodata un candidat pentru calitatea slaba a publicatiilor (la abilitari, sau promovari-cu un singur candidat pe post). Ori se stie ce concurenta dura este pe posturile scoase la concurs de catre universitatile serioase. Trebuie sa intelegem si noi ca doar prin competitie poti ajunge la un invatamant de calitate (si nu “protejand” la infinit oamenii intrati in sistem; la noi odata intrat doar “constiinta jobului bine facut” ii mai stimuleaza pe unii-foarte putini din pacate sa incerce sa tina cursuri si sa publice la un nivel rezonabil).

      1. Din aceeasi serie Curat MURDAR, un alt pol a proliferat la Vilnius University:
        Journal of Business Economics and Management (zona galbena, dupa IF)
        Technological and Economic Development of Economy (zona rosie, dupa IF)
        Transformations in Business & Economics
        … si altele
        Prin citari in cruce (a se vedea in JCR de unde provin citarile fiecareia) evita eliminarea din WS (pe criteriul autocitari).

        Aceste reviste sunt desigur infratite in citari si unele si dpdv editorial cu Amfiteatrul nostru, cu scopul nobil de a „creste frumos” IF si SRI. Din fratia citarilor si a cumetriilor editoriale ale Amfiteatrului mai face parte si Ekonomska Istrazivanja-Economic Research.

  3. Mai dar cei care scrieti pe aici vad ca sunteti tare documentati ! De ce nu ati ajuns atunci prin organisme nationale ale educatiei si sa va implementati ideile de evaluare a revistelor ?!
    Nimeni nu este interesat de cum sa se asigure infrastructura aici la noi in Romania pentru o cercetare de calitate. Veniti de pe afara si va dati cu parerea ca nu sunt bune revistele noastre spre a va valorifica “output-urile” voastre superlative. Cat despre “input-uri” ?! Baze de date serioase care sa ne fie puse la dispozitie plus, granturi de cercetare care sa sustina cercetarea etc.
    Facem si noi cum cum putem cate un ISI “rosu” sau “galben” de pe lista ISI Thomson ! Si cu asta ajutam finantarea universitatii noastre si o ridicam. De ce sunteti invidiosi ? Daca nu va place, eu zic sa infiintati voi niste jurnale “in culori” de care va plac voua, ca sa fiti si voi multumiti. “Două la primărie, două la prefectură, … , curat murdar, coane Fănică.”

    1. Coane, te felicit pentru deosebita realizare: in cateva randuri ai reusit sa incurci cauzele si efectele, drepturile si obligatiile, sa nu mai vorbim de argumente logice vs. fraze incoerente.
      Pe sleau:
      – granturile si premiile sunt conditionate de publicatii si promisiunea de publicatii. Stiu ca nu le vreti asa, dar aici e diferenta intre granturile reale– citeste: pe merit– si pomana… Vezi la cauza vs. efect. Cu promisiunea ca tot ce poti face e sa stai pe culoarea rosie, ce granturi doresti, de ce sa fii sustinut din fonduri publice? Ce fel de intrebari esentiale poti sa rezolvi daca tot ce ai facut in toata cariera e sa publici in jurnale pe care nu le citeste nimeni? De ce iti pierzi timpul (costurile tale de oportunitate trebuie sa fie 0…) si de ce pierzi timpul altora?
      – impresia asta ca “sunt in sistem si asta e, aka trebuie sa fiu sustinut cumva” e veche pe la mioritici. In academe, prin definitie, ai de-a face cu mediu competitiv, bazat pe merit, pe un set esential de abilitati. Nu e pentru oricine, nu exista egalitate sau expectanta de egalitate aici. Nu poti sa obtii performanta suficienta, la revedere, fa loc celor care pot. Sunt alte sectoare in care– sper ca– iti poti gasi avantajul comparativ. Problema fundamentala este insa ca voi– cei redundanti– creati si sustineti un sistem care ii dezantajeaza pe cei/distorsioneaza asteptarile celor care chiar pot face performanta, cei de care ar fi nevoie. Cei care chiar pot ridica prestigiul cercetarii pe economie din Romania. Am intalnit multi dintre ei, mai ales intre cei mai tineri, dar nu neaparat. Din pacate sunt intr-o mare de Fanici si Fanele… nu au inca o insula a lor.
      – va lipseste in genere, Fanicilor, atributul acela de “forward looking”: cat credeti ca veti rezista in sistemul actual? Cu criterii folosite doar in ograda voastra, dar in contrast cu orice sistem de evaluare decent? Cate Amfiteatre veti mai infiinta, cata maculatura veti mai irosi? Tari din jurul vostru, ex. Ungaria, Polonia, Cehia, au performante decente, in unele cazuri remarcabile, exact pentru ca participa in competitia internationala, deschisa; se gandesc pe termen lung; nu doresc sa se izoleze si sa fie tratati ca atare, in continuare. Din fericire insa, nu e doar dupa voia voastra…

      1. Dl Buhai, sunt OK ideile dvs dar nu se aplica INCA la noi. Uitati-va in statistici ! Ce asteptari inalte sa avem de la invatamantul romanesc cand toti indicatorii ce caracterizeaza bunastarea populatiei sunt la pamant ? Din ce sa faca cercetare cadrele din Romania cu salarii de 500 EURO ? Si atunci despre ce ranking-uri povestim ?! Ungaria, Polonia, Cehia ? Sigur ca sunt deasupra noastra. Despre ce vorbim si aici ? Pai si pe vremea lui Ceausescu mergeam la unguri si la cehi sa ne cumparam gume de mestecat bile si trening de fas. Ca la noi era saracie lucie. Dvs ati evadat de aici si nu le stiti pe astea probabil. Suntem la coada Europei ! Acolo cu bulgarii. Asa ca, luati-ne mai incet ! Sau a la Caragiale “nu ma impinge c-ametesc.. .” 🙂

        1. Ma tem ca nu ati iesit din confuzia precedenta. Imaginati-va urmatorul experiment: de maine salariile pentru activitate suficient de perfomanta sunt de 3000 de euro pe luna. Ei, si? Cui dati aceste salarii? Cine le merita? Diferentiem cumva sau “toti pentru unul, unul pentru toti”, povestea fara sfarsit. Mai departe, daca e sa diferentiem, cine– si cum– evalueaza situatia? Si cine ii evalueaza pe evaluatori? Cu alte cuvinte, pana nu ai sistemul functional, perfectat, in particular “incentive-compatible”, degeaba astepti sa ploua cu bani. Nu faci decat sa ajuti la perpetuarea status quo-lui. Rasplatesti mediocritatea perena. Degeaba astepti sa atragi/retii in mod continuu oameni noi, talentati, motivati, muncitori, care sa ridice– si sa sustina– standardele (sine qua non pentru prestigiu tangibil & sustenabil)– acestia pleaca in afara cu prima ocazie, unde sunt apreciati acum la adevarata lor valoare si unde au certitudinea ca meritul va ramane oricand criteriul de evaluare prioritizat si in viitor (plecatul asta nu e exogen, cum il descrieti mai sus, si faptul ca majoritatea nu se intorc si nu s-ar intoarce, iarasi e conditionat de situatia din tara– si de asteptarile lor legate de situatia din tara in viitor).
          Ce e ciudat– in sensul ca intra pe o ureche si iese pe alta la mioritici– e ca aceasta discutie nu e doar la nivel de teorie sau utopie. Ungaria a reusit de facto sa schimbe oarecum lucrurile in privinta asta (in alte privinte au problemele lor) exact pentru ca a schimbat macazul (nu e vorba doar de CEU, sa nu o luati razna). Cehia, idem. Polonia mai incet, dar deja mult peste tinta la care Romania poate aspira in 10 ani de acum inainte. Bulgarii nu ne mai sufla in ceafa, ci e invers deja. Asta ca sa nu mai luam puncte de referinta din vestul Europei. Problema e ca pana va decideti voi, pierzi oportunitati. Pierzi generatii. “Trist” e deja eufemism.

          1. Adica, unde vad sensul celor spuse de dvs ? Sa ne dam la o parte si sa va lasam pe voi cei scolitii pe afara in locul nostru ?! Cine a tras din greu in acest sistem sa il aduca pana aici ? Noi sau Voi ?! Studentii nostri abia stiu sa scrie, vin analfabeti de pe bancile liceului. Cu cine sa faceti scoala de nivelul pe care il revendicati ? Aici este marea ruptura care va scapa dvs din vedere. Si stiti ceva ? Noi tinem la plaiul nostru “mioritic”, incercam sa il facem sa lucreze, muncim si ne dam silinta sa facem ceretare si parte didactica. Sigur ca nu este de nivelul cu care sunteti obisnuit dvs dar e un mare pas pentru noi. Iar voi cei care veniti de afara, ati uitat de unde ati plecat ! Prea ne luati de sus, monser !

          2. Activati in cercetare economica si nu constientizati conceptul de competitie libera? Asta spune multe. Dom’le, nimeni nu va cere “sa va dati la o parte”– ci, dimpotriva, sa stati drept si sa participati in competitie deschisa alaturi de oricine altcineva, june sau nu, de-al casei sau nu, cu ideologie X sau nu, in expectanta-loial sau nu, etc. Si nu folosind criterii de evaluare neconventionale, echivalente mirositului in ciorapi, vezi inceputul discutiei… Incepeti, de exemplu, prin a veni si a prezenta la conferinta ERMAS (ati trimis lucrare? ati fost acceptat? daca da, e binisor deja). Continuati prin a declara public “eu- nume, prenume, fiul lui X si Y, prof la etc.- cred cu tarie ca sunt competitiv in acest context.” Cum prietenii mei americani ar spune: “Come on, don’t be a wuss! You think you’re tough, bring it on, show it all!”. Adaug eu “academically, however” 🙂
            Cat despre cui “ii pasa” cu adevarat in contextul de fata, va las sa va mai ganditi. Poate va faceti totusi mea culpa, macar in ultima clipa. Iluziile si ignoranta nu ajuta prea mult, indiferent de pretentii.

          3. Dl Buhai, mai am o replica. Imi place ca sunteti insistent ! Da de ce sa vin la ERMAS -ul asta? O conferinta si atat. Am fost la zeci de conferinte afara. Iar ne priviti de sus ! Va dati mai multa importanta decat e cazul. Nu suntem ignoranti, dimpotriva ! Vreti sa ne masuram ? Ne putem masura pe probleme reale din practica mediului de afaceri din Romania. Va bagati ?! Aici trebuie sa facem ceva ca economisti, restul sunt teorii de reviste occidentale oricum neaplicabile pentru a redresa economia romaneasca.

          4. Vorbind de ignoranta: “teorii de reviste occidentale”? Oare ce este cercetarea stiintifica si care este rolul ei– din perspectiva dvs? Avem acum ceva informatii relevante. Trebuia sa incepem de la 0.0.1.
            Avand un “know-how” atat de avansat, nu ma indoiesc ca “mediul de afaceri” ar trebuie sa se increada total in expertiza dvs. In orice caz, a fost un exchange amuzant de la inceput pana la sfarsit 🙂 Scuze colegului Litan pentru digresiuni, promit ca va fi ultima.

            Challenge-ul propus: anytime, anywhere, cata vreme definiti exact problema (in sensul unei probleme economice: va marturisesc, cu toata durerea, ca nu am epsilon incredere ca sunteti in stare, avand opiniile pe care le formulati mai sus…) si contextul– daca vreti prezenta mea fizica alegeti zilele din jurul ERMAS. Mais bon, declarati-va identitatea si facem publici termenii “confruntarii” imediat dupa asta– in masura in care are sens.

    2. @Fanica:
      Domnule, pe vremea cand am facut eu facultatea in Romania, cadre didactice ca dumneata ar fi fost date in baza aberatiilor pe care le debitezi in comentariile de aici. Si ne cereti sa ne lasam copiii pe mana voastra?! Si spuneti ca e vina lor, ca ei vin neinstruiti?! Sa vorbeasca si altii de la universitatile romanesti, curios daca individul Fanica e reprezentativ.

      1. Dl Liviu, si dvs sunteti “exogen” cu siguranta. De cand ati plecat din Romania ? Predati unor studenti romani ca sa vorbiti in cunostinta de cauza ? Si ca sa inchei: Sa vorbeasca si altii de la universitatile straine , curios daca voi sunteti acolo la dvs reprezentativi.

      2. Domnilor, cutare “Fanica” de mai sus nu e cadru didactic. La asemenea lacune, nu ar avea cum.
        Domnule Fanica, noi cei vechi ascultam si studentul: daca studentul nu stie, e in mare parte vina profesorului. Dar nu aveti de unde sa stiti asta pentru ca doar simulati ca sinteti profesor.
        Nu sunt neaparat de acord cu tot ce au spus domnii Litan si Buhai mai sus, dar simpatizez in mare parte cu eforturile lor si am mai zis si cu alta ocazie ca sintem cativa “vechi” in sistem care vedem lucrurile in acelasi fel.
        Oameni extremi de genul Fanica sint imaginari, anonimi, veleitari cu pretentii. Nu am asemenea colegi in facultatea mea. Sper ca asta sa va raspunda, domnule Liviu.

        1. @Economist de Serviciu @Sebastian Buhai

          Hotarati-va cum il descrieti pe individul “Fanica”

          1. Masa- @Sebastian Buhai
          “Din pacate sunt intr-o mare de Fanici si Fanele… nu au inca o insula a lor.
          – va lipseste in genere, Fanicilor, atributul acela de “forward looking”: cat credeti ca veti rezista in sistemul actual? Cu criterii folosite doar in ograda voastra, dar in contrast cu orice sistem de evaluare decent? Cate Amfiteatre veti mai infiinta, cata maculatura veti mai irosi? ”

          2. Exceptia- @Economist de Serviciu
          “Oameni extremi de genul Fanica sint imaginari, anonimi, veleitari cu pretentii. Nu am asemenea colegi in facultatea mea. ”

          3. “Fanica”
          Si acum dezlegarea. Eu-“Fanica”, sunt doar un roman onest, care are simtul masurii si al ridicolului, care stie sa aprecieze munca-pe care voi o definiti “maculatura”, care are cei 7 ani de acasa pe care orice roman trait pe plaiul nostru “mioritic” ii are, care stie sa respecte deopotriva pe cei de sus cat si pe cei de jos. si care are frica de D-zeu. Eu Fanica sunt doar un roman, ma mandresc cu tara mea si cel mai important : cred in romanii mei !!

          1. Fanica, sunt deja convins ca aveti nu doar cei 7 ani de acasa, de fapt ati stat prea mult, toata viata, acasa… E o problema. Nu aveti deloc “exposure”. Nu aveti nici capacitatea de a conduce o discutie argumentata logic. M-as bucura ca “Economist de Serviciu” sa aiba dreptate si probabil cazuri chiar atat de extreme sunt rare. La inceput nu am sesizat cat de departe sunteti de orice standard.

            Voi face lucrurile simple pentru ca nimeni nu are timp de pierdut si avem lucruri serioase de discutat (si va zic asta ca administrator al Blog EconAcademia): aveti de indeplinit urmatoarele conditii pentru a putea comenta in continuare pe site>
            – in genere, va informati si va ganditi bine inainte sa scrieti ceva
            – folositi argumente logice si lasati copilariile si “argumentation fallacy”-urile acasa
            – va declarati identitatea (unde era curajul acela care dadea pe din afara?): observati ca nici colegi de-ai dvs. din Romania nu au incredere ca aveti ceva de/a face cu mediul academic.

            In rest, toate cele bune.

          2. Ma scuzati, dar ma simt obligat sa comentez. Bufonul intrece masura. Privim asadar portretul robot al romanului verde pretins cadru didact in Romania: “roman onest, care are simtul masurii si al ridicolului, care stie sa aprecieze munca, care are cei 7 ani de acasa, care stie sa respecte deopotriva pe cei de sus cat si pe cei de jos, si care are frica de D-zeu”.
            Inteleg ca singurul lucru care trebuia mentionat acolo dar nu e, “COMPETENT”, este substituibil si acum in Romanica de pupatul in sus si in jos, religiozitate, sau simtul ridicolului. Asemenea momente imi zdruncina serios mandria de roman.

          3. Daniel si toti ceilalti: multumim pentru comentarii, insa “Fanica” nu este si nu va deveni un subiect de discutie, per se (vedeti si avertismentul dat dumnealui mai sus). Toata lumea este deci binevenita si foarte incurajata sa continue, cum era de altfel pana la aparitia lui Fanica…, pe chestiuni relevante, substantiale, si, at the very end of the day, posibil constructive. Sunt sigur ca autorul postului “Incentives”, Cristi Litan, isi doreste exact acelasi lucru. Multumim!

  4. Stimati colegi economisti, permiteti-mi sa va intreb ce fel de criterii doriti sa folositi in evaluare daca nu cele pe Factor de Impact? Ne-ati impins catre criterii obiective. Bun. De acord. Imi puteti indica criterii mai obiective decat Factorul de Impact? Imi pare ca acum nu mai vreti obiectivitate si vreti sa ne intoarcem inapoi?

    1. Alternative
      (faptul ca Impact Factor-ul este echivalat obiectivitatii ma face sa zambesc):

      AIS – Article Influence Score, care din cate stiu are un algoritm ce elimina/da ponderi mici autocitarilor in revista si da ponderi mici citarilor foarte frecvente intr-un anumit “cluster” de cateva reviste;

      SRI – Care este AIS-ul revistei impartit la mediana distributiei AIS-urilor dintr-un anumit domeniu (in speta aici domeniul Economics);

      Nu cred ca e cazul sa explic avantajele unor astfel de indicatori fata de IF. O alta varianta este o lista creata de oameni cu scaun la cap precum au facut cei din Franta sau Australia. La o adica o astfel de lista se poate chiar “importa”
      (a se vedea ca francezii au inclus mai putin de 5% reviste nationale in acest clasament: https://www.gate.cnrs.fr/IMG/pdf/Categorisation37_Nov2014-2-1.pdf
      …si vorbim de francezi! :))

      Nu trebuie decat putina bunavointa, a se da pe google cautare dupa ranking-uri in economics si se gasesc unele mult mai bine fundamentate decat unul pur si simplu dupa IF. Ar mai fi multe de discutat, dar nici intr-un caz intoarcerea la ce era in Romania inainte…Numai bine!

      Si asta la o simpla cautare…dar de ce sa nu ii intrebam pe economistii de la universitatile si departamentele importante ale lumii, ei ce ranking-uri folosesc…nu cred ca un ranking bazat exclusiv pe IF.

    2. Cristian a raspuns deja foarte bine. In plus, daca citeati atent, parte din raspuns il aveati deja– printre randuri– in comentariile mele anterioare, de exemplu. Voi face totusi niste completari/clarificari:
      – daca luati in considerare distributia factorilor de impact (fie si in registru standard, sa zic asa, deci la cei 2 ani cum sunt calculati de Thomson), veti observa usor ca o functie de evaluare liniara nu este in nici un fel justificata. Cu alte cuvinte, trebuie atasate ‘greutati’ diferite unor grupe de reviste fata de altele, sau, alternativ, trebuie luate in considerare “non-linearities”. Asta face intr-un fel si lista CNRS indicata de colegul Litan, asta face in alt fel si lista Institutului Tinbergen din Olanda, care foloseste AIS, dar elimina complet sute de reviste irelevante (http://www.tinbergen.nl/research-groups-researchers/tinbergen-fellow-requirements/ ), asta fac, in diferite moduri dar toate urmarind acelasi scop, multe alte institutii si facultati de economie care se respecta. Repet: care se respecta. In cele mai bune de fapt orice altceva sub top 5-10 nu mai conteaza.
      – dincolo de formule si statistici insa, pentru ca tot suntem economisti, important e ce fel de incentives/ disincentives iti creeaza un anumit set de reguli. Regula ca orice publicatie cu IF “conteaza” (sau “conteaza in aceeasi masura ca altele”) a dus la “gaming” in sensul ca o serie de publicatii romanesti submediocre au facut tot posibilul sa fie indexate, pentru ca daca se poate, de ce nu. Romanul e pana la urma “descurcaret”… Si cata vreme putin il doare de ce cred cei din afara– nu are intentia de a prezenta pe la conferinte de prestigiu, nu va fi invitat la nici un seminar la institutii de varf, nu va fi evaluat in viitorul apropiat de oameni care stiu cu ce se mananca Stiintele Economice– si in tot acest timp in Romania ar putea chiar prinde posturi de consilier & co– guvernamental, prezidential, bancar– etc unde expertiza se masoara dupa ureche, nu dupa CV, WHY NOT DO IT? Deci mecanismul de la bun inceput nu a luat in calcul faptul ca ar putea duce la asemenea distorsiuni (ie., intentii bune, implementare proasta). Bineinteles ca, intr-un loc respectabil, chestiile astea ar fi marginale, pentru ca nimeni nu te-ar promova sau ti-ar acorda “tenure” pe faptul ca ai publicat in nspe reviste cu IF de doi lei, chit ca pozitiv, insa suntem in Romania. Locul unde, cum zicea Cristi, oaresice combinatii de Amfiteatru si/sau Madgearu si/sau alte MickeyMouse-de-Romania pot bate o Econometrica. Retineti, domnule “Prof”: nu exista formule, de nici un fel, cu orice publicatii romanesti actuale, care pot bate o revista gen Econometrica, American Economic Review, sau chiar JET sau JEconometrics, chiar folosind transformari exponentiale… Cu alte cuvinte, daca toata viata nu faceti decat sa publicati o singura Econometrica (chiar si o nota de 2 pagini in Econometrica), sunteti mai castigat, in general vorbind, decat daca ati publicat nspe mii de Amfiteatre.
      – all in all, uite obiectivitatea: cate articole in jurnale de varf, pe care orice economist de oriunde le citeste, ati publicat, domnule “Prof”?

  5. Referitor la Amfiteatru Economic si la plasarea acestuia in lista galbena, poate ar fi util sa ne uitam cine castiga de fapt din acest lucru.
    Se poate vedea simplu, dintr-o interogare pe simpla pe Web of Knowledge faptul ca intre 2011-2014 exista un numar de 245 articole indexate de WoS publicate de revista Amfiteatru Economic (avand document type articles) din care ASE Bucuresti publica 131 articole (adica 53%), UBB publica 20 de articole si alte institutii din Romania au sub 8 articole publicate.

    Daca realizam o cautare in ISI Social Science Citation Index pentru anii 2011-2014, articole din domeniile de Economics, Business, Business & Finance si Management, document type article si eliminam revista Amfiteatru Economic,
    obtinem un total de 489 de articole, iar clasamentul este:
    – ASE: 214 articole
    – Academia Romana: 65 articole
    – UAIC: 50 articole
    – UBB: 35 articole
    – UVT: 33 articole

    daca pastram doar articolele din reviste zona galbena si rosie, din cele 489 articole raman 108 articole distribuite astfel (am facut filtrarea doar dupa impact factor):
    – UAIC: 31
    – ASE: 28
    – UBB: 10
    – Ovidius Constanta: 6
    – UB: 5
    – UVT: 4
    Deci este clar cum se inverseaza clasamentul daca se introduc cele 131 articole din zona galbena de la ASE Bucuresti.
    In lista cu cele 108 articole zona galbena si rosie avem incluse si articole din alta revista “de prestigiu” si anume 47 articole in Transformations in Business and Economics, care este un fel de Amfiteatru Economic versiune din Lituania, unde ASE-ul si UAIC publica impreuna 34 de articole.
    daca eliminam si revista Transformations in Business and Economics, clasamentul devine urmatorul:
    – ASE: 13 articole
    – UAIC: 11
    – UBB: 8
    – UB: 5
    – UVT: 3
    Deci, din punctul meu de vedere, situatia cercetarii in Economics & related in Romania este destul de trista, din punct de vedere a publicatiilor de calitate.

    cu deosebit respect,
    G.C. Silaghi

    1. Bine punctat!
      E ad litteram trist pentru cei– deocamdata destul de putini sau destul de putin vocali– care sunt impinsi cu de-a sila sa participe in aceasta tragicomedie ieftina. Oricat de putini insa, merita si vor avea din plin sprijin in exercitarea optiunii pentru decenta.

  6. Este foarte adevarat ce spuneti. Cel putin in domeniul stiintelor economice acest trend de valorizare excesiva a unor articole publicate in reviste ISI slabute (sa nu spun altfel) este incurajat si de criteriile de avansare la profesor (se cer 4 articole in reviste ISI cu factor de impact >0). Factorul de impact nu “separa apele”, dar a fost luat in brate de ai nostri, in ultimii 2-3 ani, deoarece convine; prin autocitari poti sa-ti duci revista locala spre cele mai inalte culmi. Daca ramanea SRI-ca reper era putin mai etic, desi si acesta deformeaza uneori calitatea. Nu inteleg de ce Thomson nu “observa” ca la aceste reviste peste 90% din citari vin din autocitari (revista ce citeaza in suc propriu) sau din 3-4 reviste prietene, si permite un factor de impact aberat in comparatie cu reviste grele recunoscute; este suficient sa rasfoiesti cateva articole sa observi diferenta de calibru….

    Sunt la mare cautare revistele locale (dar si la acestea au acces doar “prietenii”) si cele cu editori din tari unde etica si calitatea referentilor lasa de dorit.

    Din pacate, in spatele acestui paravan ISI-reper al calitatii, lucrurile merg intr-o directie gresita.

    1. Cu o observatie: nu folosirea criteriului indexat-ISI per se este daunator (trebuie sa incepi de undeva, si in Romania practic erai pe nicaieri inainte ca Ad Astra si altii sa faca lobby puternic pentru ca evaluarile sa se faca pe baza ISI, si nu pe baza de carti obscure la editura din ograda etc), ci faptul ca tinde sa fie folosit exclusiv (pe baza de Impact Factor sau functie de Impact Factor) si fara cap, in genere (inclusiv, intr-adevar, prin faptul ca nu ia in considerare partea de ‘disincentives’ creata in Romania & the like: straduintele de a inscrie reviste din ograda in sistemul ISI, mai degraba decat de a publica in revistele ISI de multi ani recunoscute– cele care conteaza).
      Simplificat, din intreaga distributie de reviste stiintifice in baza ISI pe Stiintele Economice, cele care conteaza– si care vor conta– cu adevarat sunt primele 40-50 (cu multa indulgenta 40-50…), si nu restul celor cateva sute (inclusiv toate cele din Romania indexate ISI, toate in the low tail si fara prea expectante prea mari nici in viitor…). Pe langa asta, orice om SERIOS din Econ stie exact care sunt revistele de prestigiu, indiferent ca IF-urile lor sunt relativ mai mici (de cele mai multe ori doar temporar; daca se iau in considerare perioade mari de timp, adjusted-IF pentru jurnale ‘super tehnice’ gen Econometrica sau JET este mult mai mare decat ar aparea din IF-ul calculat la cei doi ani, cum e standard; ceva asemanator se intampla in matematica cu prestigioasele reviste Annals of Mathematics sau Acta Mathematica, deci nu e deloc caz singular) decat altele din disciplina etc (deci indiferent de ierarhia strict bazata pe IF-uri, LA UN MOMENT DAT). De exemplu, Journal of Economic Theory sau Journal of Econometrics au IF-urile standard destul de mici (relativ la alte reviste economice considerate mai slabutze, sau, ca eufemism, mai ‘eterogene’ dpdv. calitativ), dar toata lumea care face cercetare vizibila la nivel international in Econ stie ca acestea doua sunt calitativ undeva aproape de cele din top 5, si ca e destul de greu de publicat acolo si ca prestigiul de a-ti publica o lucrare acolo e real (a propos, din cate stiu, la acest moment exista doar doua persoane din interiorul Romaniei care au publicat vreodata la nivel de JET sau JEconometrics; una dintre ele este autorul acestui post ‘Incentives’).
      All in all, e important ‘to get your incentives right’… :-), chiar daca, temporar, sistemul din care faceti parte e intors pe dos si produce incentives pe masura… Nu va fi pentru prea multa vreme, mai ales daca sunteti mai multi care luati atitudine.

      PS. Se poate trece de aici, desigur, si la o discutie detaliata referitoare la citari, i.e. ceea ce sta la baza IF– si uneori a unor discrepante intre ceea ce indica o ierarhie strict bazata pe IF si o ierarhie implicita folosita in comunitatea cercetatorilor de varf– dar poate ca la un moment dat un articol mai amplu pe subiect ar fi mai propice decat comentariile prea lungi. O ‘rule of thumb’ aici este insa urmatoarea: citarile care fac o diferenta sunt cele in reviste stiinfice (mult) mai bine clasate decat revista stiintifica in care ai publicat. Inter alia, ma indoiesc profund ca exista vreo publicatie in Amfitreatrul Economic sau Virgil Madgearu sau– de fapt si din pacate, in orice alta revista pe economie din Romania– care sa fi fost vreodata citata (chiar si in sens negativ, deci in sensul in care ar atrage totusi atentie…) in revistele de top 5 in Economie (inlocuieste 5 cu 20, 30,..50, si aproape sigur ramane adevarat). Exista ierarhii alternative celor Thompson-ISI unde se pune intr-adevar greutate diferita pe locul unde apar citarile.

  7. Sa stiti ca exista si oameni “vechi” in sistemul universitar romanesc care au opinii asemanatoare. Adevar insa ca le lipseste curajul de a le impartasi public macar la nivelul facultatilor unde profeseaza.

  8. Ciao Cristi: o postare excelenta! Sper sa constituie un inceput al unor discutii serioase despre paradoxul sistemului de evaluare a cercetarii stiintifice din mediul academic autohton. In particular, ar trebui ca voi, cei asupra carora acest sistem are un efect direct, sa va faceti opinia cunoscuta public mult mai des (inteleg a priori si reticentele, dar daca realizezi ca pasivitatea nu poate induce nici o schimbare, a posteriori nu prea vei gasi alternative).
    Ceea ce descrii este intr-adevar aberant, un ‘mecanism design’ implementat sau cu totala ignoranta, sau cu explicita rea-vointa. Fiindca nu mai putem vorbi de asimetrii informationale cand toate informatiile relativ la ierarhiile stiintifice internationale de luat in seama se gasesc printr-un simplu click online, nu prea poate sa fie altceva decat rea-vointa. Si intr-adevar seteaza ‘the wrong incentives’ pentru orice generatii noi de cercetatori sau pentru cei care s-ar gandi sa activeze in aceasta ocupatie, in Romania (e vorba insa exact de ‘the right incentives’ pentru cei care voteaza/ implementeaza/ promoveaza asemenerea reguli aberante, persoane care nu au nici putinta, nici dorinta de a promova un sistem meritocratic conform practicii internationale, rezultand in cazul celor mai multi dintre ei in implicita sinucidere…). Practic, si pastrand discutia in cadrul Stiintelor Economice, garanteaza izolarea stiinfica a Romaniei in Amfitreatrul sau Economic autohton… cu relevanta nula pe plan stiintific international.

    O solutie care nu implica– sau cel putin nu imediat, nu direct– reformarea unui intreg sistem de multi ani imun oricaror schimbari in favoarea excelentei, este constituirea de unul sau cateva centre de excelenta, cu buget independent de fondurile guvernamentale. Este o practica care a fost implementata cu succes si in alte tari, inclusiv in tari vecine d.p.d.v. geographic (e.g., Ungaria, Cehia) sau in tari vecine d.p.d.v. cultural (e.g., Italia, Spania). In viitorul apropiat sper sa gasesc timp sa scriu mai mult pe acest subiect.

    PS. Ca sa inchei totusi comentariul cu o nota oarecum pozitiva, stii bine ca de aici din afara Romaniei nu se observa decat acele publicatii stiintifice care conteaza in afara Romaniei. Restul in cel mai bun caz sunt ignorate, insa de obicei au greutate NEGATIVA intr-un CV academic serios (exista deci clare ‘disicentives”). Tu esti inca pe frecventa foarte buna (inclusiv ca expectante!): te rog, continua cu ceea ce ai inteles la Madrid in programul de doctorat si cu ceea ce ai practicat si nu te reprofila in sensul discutat aici :-): aprecierea celor care publica in Econometrica si deloc a celor care publica in Amfiteatrul Economic este cea care conteaza, iar candva (mai devreme daca evenimente precum conferintele ERMAS si Blogul EconAcademia vor avea succesul scontat!) va fi si cea care va conta pentru Stiintele Economice in Romania :-).

    1. Ecoul ERMAS si Blogul EconAcademia a dat roade?

      9-20 noiembrie: dezbatere publică pe tema propunerilor de standarde minimale necesare și obligatorii pentru obținerea calităților și titlurilor universitare

      https://www.edu.ro/sites/default/files/Comisia%2027%20_Stiinte%20econimice%20si%20Administrarea%20Afacerilor.pdf

      Research Question1:
      Cat timp rezista aceste standarde, daca trec de faza de propunere?

      Research Question2:
      Stacheta TREBUIE ridicata pana la criteriile
      Requirements for Tinbergen Institute Research Fellows – Tinbergen ?

      http://www.tinbergen.nl/research-groups-researchers/tinbergen-fellow-requirements/

      Research Question3:
      Aceste criterii elimina “scheletele de profesori abilitati” | sau neabilitati – INSA COORDONATORI DE DOCTORATE-, respectiv elefantii cu fildes ruginit, pe post de “active toxice”?

      Calin-Adrian COMES

      1. Salut Calin,

        la research question 1, nu pot sa iti dau un raspuns. pentru ca aceste criterii sa aiba efect, ar trebui pastrate minim mandatul acestui CNATDCU, adica minim 4 ani iar apoi sa se analizeze efectele. ca si exemplu, poti sa consulti criteriile minimale adoptate de domeniul informatica – comsia 2. In 2012 informatica a adoptat niste criterii care au fost corect formulate, au produs efecte si acuma, domeniul Informatica a facut doar putine corectii pe criteriile din 2012 – deci practic, criteriile raman aceleasi si exista continuitate de evaluare.

        la research question 2, rog sa consulti articolul meu pe care ti l-a indicat Sebi Buhai. eu am propus un minim de 2 articole cel putin in zona q3 dupa AIS, impreuna cu o formula de calcul corelata cu aceasta cerinta. propunerea mea a fost respinsa in sedinta in care s-au adoptat criteriile actuale.

        la research question 3, raspunsul il gasesti, daca exista, in legislatia in vigoare. daca acest raspuns nu exista, este nevoie de vointa politica pentru a se adopta o legislatie corespunzatoare in aceasta privinta.

Comments are closed.