Asistăm, în România, bucuroşi poate, la scăderea preţului petrolului. Cauzele sunt analizate de organisme sau publicaţii cu vizibilitate internaţională (EIA, The Economist etc) sau autohtone (Money.ro, Romania Libera etc.), unele dintre acestea responsabile şi cu formularea unor prognoze privind preţul petrolului. Se conturează astfel un cumul de cauze ale scăderii cotaţiilor petrolului, atât pe partea de ofertă, cât şi pe cea de cerere: susţinerea (declarată) a producţiei de către membrii OPEC şi a celor non-OPEC în vederea păstrării cotei de piaţă, în paralel cu revizuirea în sens mai puţin favorabil a perspectivelor de creştere economică şi implicit de cerere pentru mari importatori (subliniem aici zona euro şi Japonia). La acestea se adaugă aprecierea dolarului.
Nu voi face aici o analiză similară sau o prognoză. Ce urmăresc să pun în lumină este următoarea apreciere: scăderea preţului petrolului nu vine DOAR cu reducerea preţului carburanţilor şi a costurilor cu energia pentru companiile româneşti – efecte incontestabil favorabile asupra venitului disponibil al populaţiei şi asupra bilanţurilor companiilor – DAR ŞI CU perspective mai puţin favorabile în ceea ce priveşte activitatea companiilor petroliere din România, în special a celor axate pe extracţia ţiţeiului, dar şi a rafinăriilor (cu tradiţie în domeniu şi, în unele cazuri, cu orientări spre pieţele externe). Majoritatea acestor companii sunt în top d.p.d.v. al profitului înregistrat – analiza Ziarul Financiar – fiind, în acelaşi timp, şi mari angajatori autohtoni. Alte efecte nefavorabile de subliniat sunt atractivitatea investiţiilor în domeniul petrolier (inclusiv a proiectelor de explorare), în contextul unui business potenţial mai puţin profitabil. Probabil vom asista la o creştere a consumului intern de carburanţi, însă este greu sa ne pronunţăm asupra exporturilor de produse derivate din rafinarea petrolului (şi implicit o inversare a tendinţei din ultimii ani).
Un alt aspect referitor la implicaţiile reducerii preţului petrolului este percepţia riscului aferent statelor exportatoare de petrol şi/sau cu capacităţi de prelucrare notabile. De exemplu, percepţia riscului asupra economiei Rusiei a manifestat în ultima perioadă o agravare semnificativă (inclusiv datorită unor prognoze interne mult prea optimiste referitor la preţul petrolului aflate la baza bugetului pe anul în curs) şi merită acordată o atenţie sporită modului în care partenerii comerciali ai Rusiei şi partenerii acestora din urmă (printre aceştia aflându-se şi România) sunt percepuţi a reacţiona la problemele economice care-şi fac deja simţită prezenţa în Rusia.
Nu în ultimul rând, acest articol a devenit mai informativ doar în măsura în care am reuşit să respund unui feedback preliminar consistent din partea unui bun coleg şi prieten.
Vă mulţumesc, cititorilor, şi aştept opiniile voastre.
Pe curând!
Links:
- http://www.eia.gov/forecasts/steo/
- http://www.economist.com/news/business-and-finance/21636587
- http://www.money.ro/gigantii-petrolului–fortati-sa-se-restranga_1261719.html
- http://www.romanialibera.ro/economie/finante-personale/cum-ne-afecteaza-ieftinirea-petrolului-362322
- http://www.arpetrol.ro/ro/industria-petroliera/inceputurile-industriei-petroliere-in-romania
- http://www.zf.ro/companii/topul-marilor-companii-dupa-profiturile-inregistrate-in-2013-12941406
- http://blogs.wsj.com/cfo/2014/12/29/ruble-contagion-can-cross-borders/
Test. Am mai scris un comentariu dar nu a aparut.
Buna seara.
Niste mici precizari de interes general pentru toti cititorii/ comentatorii nostri: de regula autorul textului aproba (sau nu) comentariile cand are timp ; prin urmare, e foarte probabil sa existe un anumit decalaj de timp intre momentul cand sunt trimise comentariile si aparitia lor online. In unele cazuri, alti membri Blog EconAcademia avand atributii de editor dincolo de textele proprii, pot/ vor putea aproba comentarii mai vechi, in caz ca le observa mai devreme decat autorul unui anumit text– si evident, doar acolo unde nu apar ca necesitand pre-aprobarea autorului textului (deci preferam ca autorii insisi sa gestioneze comentariile la textele proprii; in cazul de fata le-am aprobat deja, probabil inainte sa fie observate de Andrei Tanase, autorul acestui post, pentru ca le-am observat & am observat ca ati intrebat de ce nu apar imediat).
In sfarsit, cum scrie si in documentul Modus Operandi, raspunsuri la comentarii sunt complet la discretia autorilor (dar personal sper ca toti autorii, cand gasesc timp, sa raspunda tuturor comentariilor relevante).
Multumim pentru interactiunea de pana acum, am observat ca ati trimis comentarii si la posturi precedente.
Stimate domnule Andrei Tanase,
Va felicit pentru deschiderea unui subiect deosebit de interesant.
As dori sa intreb care ar fi prognoza dumneavoastra pentru pretul petrolului in urmatorul an. Vom asista la o scadere si in continuare? Va multumesc.
Buna ziua si va multumesc pentru intrebare!
Asa cum scriam si in cuprinsul articolului, am optat sa aduc in prim plan o serie de organisme internationale recunoscute ale caror prognoze sunt preluate si utilizate in analize ulterioare. De exemplu, US Energy Information Administration publica prognoze pentru WTI pe anul in curs disponibile la
http://www.eia.gov/petroleum/weekly/archive/2015/150114/includes/analysis_print.cfm,
indicand o crestere usoara, graduala ale cotatiilor.
Andrei, sincronizat perfect subiectul tau. 🙂 Ia uite ce sunt intrebati expertii economisti de pe IGM Forum exact astazi. Cat despre raspunsuri, toti sunt de acord ca scaderea pretului petrolului e, in medie, de bine pentru economia US pe termen lung (nimeni nu e in dezacord, doar 11-12% nu sunt siguri). Cum comentezi, e.g. comparand cu situatia Romaniei si gandurile tale de mai sus?…
Multumesc pentru aprecieri!
Am citit o parte din comentariile economistilor de pe IGM Forum. Cred ca un sondaj similar in Romania ar reliefa, de asemenea, opinii in directia unor efecte favorabile asupra economiei romanesti ale ultimilor evolutii privind pretul petrolului. Acum, asa cum scriam si in articol, cred ca este important sa analizam efectele pe mai multe orizonturi, cele mai putin apropiate putand reliefa si efecte nefavorabile in zona investitiilor intreprinse de companiile de profil.
Bun, dar– parafrazand pana la urma opinia calificat-majoritara a lumii de pe IGM Forum– luand economia in ansamblu si avand in vedere ca Romania e actualmente net importator de energie (idem SUA la capitolul asta), nu vad nici eu cum ai obtine un efect net negativ (i.e., titlul articolului tau). Altfel, normal ca exista ‘winners’ & ‘losers’, si deci efecte distributionale, socul de fata afectand cu predilectie sectoarele producatoare de energie.
Multumesc din nou pentru comentariu(i)!
Cred ca ai dreptate; am putea sa evaluam o corelatie pozitiva intre pretul petrolului si cresterea economica in Romania, insa doar in perioade precum cea de dinaintea crizei financiare, cand alti factori decat cei standard impingeau economia (a se vedea graficul atasat). Dupa anul 2010, se pare ca am intrat intr-o zona de normalitate “statistica”, cu o corelatie negativa semnificativa intre pretul petrolului si cresterea economica.
Grafic “Pretul petrolului si cresterea economica in Romania”: http://blog.econacademia.net/wp-content/uploads/2015/01/brent_pib.gif
Merci pentru grafic, Andrei. Interesant intr-adevar ca in perioada de pana acum 5 ani era o corelatie (contemporana) pozitiva intre pretul petrolului si PIB. Daca te-ai ocupat putin de analiza pe perioada respectiva, care ar fi motivul principal pentru asta? Clar ca Romania nu era exportator net de energie, dar era, temporar, exportator masiv de petrol? Curios si fascinant in acelasi timp.
Si legat putin de un comentariu anterior al comentatorului “Ziarist”, privind tentative de prognoza a pretului petrolului: acum 3 ani raspundeam la niste intrebari tot de la un ziarist, intre altele privind posibila crestere continua a pretului petrolului, asteptata intre altele de cam toata lumea in Romania. In genere o proiectie cantitativa este foarte dificila aici, indiferent ce organizatie pretinde ca poate face asta :-), avand in vedere mecanismul calitativ din spatele fluctuatiilor pretului petrolului, la nivel global. Vezi punctul 7 din acest PDF. Este foarte clar ca atunci nimeni nu se gandea la vreo scadere in urmatorii 3 ani (nici eu, ca prior…).
Salut!
Mi-au trebuit cateva zile bune sa ma decid asupra unui raspuns :). Cum bine scriai in interviul respectiv, in perioada anterioara declansarii crizei financiare, factori determinanti pentru pretul ridicat al petrolului au fost cererea mare (cred ca am inteles bine raspunsul tau), respectiv limitarea productiei de catre statele OPEC. Asadar, corelatia indicata in grafic este “naive” intrucat nu am conditionat-o si pe alte variabile precum productivitatea factorilor sau setul de schimbari structurale din economie (aderarea la EU). Oricum ar fi, cum spui, raman fascinante aceste episoade cand corelatia standard cu semn negativ intre cele doua variabile nu tine.
Legat de evolutia pretului petrolului in ultimele luni si lipsa prognozelor care ar fi indicat eventuale scaderi, este foarte probabil ca acestea (prognozele) sa fi avut la baza ipoteze standard (si in general moderat optimiste) privind evolutia principalelor variabile macro, inclusiv a perceptiei gradului de incertitudine in diferite regiuni ale lumii. Uneori evenimentele se apropie ex-post de scenariile alternative, iar decidentii si agentii economici din respectivele state iau masuri diferite decat cele asteptate.
Eu as zice ca, mai degraba decat de a fi vorba de factori omisi in corelatie care afecteaza atat pretul petrolului la nivel global cat si PIB-ul Romaniei (sigur nu aderarea Romaniei la UE), reprosul in corelatia respectiva ar avea de-a face cu notiunea de contemporanitate, e.g., de obicei o cadere de pret a petrolului se traduce putin mai tarziu in cadere de pret la benzina, in eventuala crestere a salariului real, s.a.m.d., deci in avantaj direct pentru consumator (si la nivel macro, in efect asupra PIB-ului). Prin urmare, intre altele, ar fi de considerat si corelatii ale PIB-ului cu niveluri anterioare (lags) ale pretului petrolului.
In cazul scaderii de fata a pretului petrolului, rationamentul ex post e destul de clar, vezi acest recent articol-rezumat pe tema in NYTimes. Pentru o previziune aici, ar fi trebuit sa fii insider in rol de investitii R&D in domeniu in SUA, in anii recenti, si sa ai si intuitia asupra efectului ex post la nivel macro… 🙂