Cum pot atrage Universitatile din Romania cercetatori de top (I): Foscolo Europe Top-Up Grant

Incepand de astazi, UniCredit deschide competitia pentru trei granturi/burse de cercetare explicit pentru Europa de Est. Mai jos, descriu cele trei granturi si ofer linkuri pentru informatie suplimentara.

Foarte interesant, pe langa granturile individuale, Foscolo Top-Up este un grant departamental dedicat atragerii de profesori asistenti (in stiinte economice, finante) de pe “job market-ul” international.

Main objective of this competition is to attract and retain in Europe outstanding PhD graduates that might otherwise choose to begin and develop their career overseas.

La fiecare inceput de Ianuarie, marea majoritate a proaspetilor absolventi de doctorat din Europa si Statele Unite cauta o pozitie universitara, in mod centralizat, la intalnirea American Economic (Finance) Association — AEA. De partea cealalta, marea majoritate a universitatilor respectabile trimit un comitet de recrutare la AEA.

Din pacate, nicio universitate din Romania nu a fost prezenta la acest “targ de joburi academice” in anii precedenti. Unul din motive este, cel mai probabil, lipsa de competitivitate a salariilor din mediul academic romanesc.

Grantul Top-Up ar putea schimba situatia. Vorbim de un grant de 50.000 Euro anual, pe o durata de trei ani: un salariu competitiv la nivel european pentru un tanar profesor asistent. Ar putea fi o oportunitate excelenta pentru universitatile economice din Romania sa re-intre in circuitul international.

Nume/link Descriere sumara Public-tinta Deadline
1                                                     Crivelli Europe Scholarship 25.000 EUR pentru un an de doctorat (2016/2017) in strainatate. Grantul poate fi extins pentru un al doilea an. individual, doctorand 15.11.2015
2 Modigliani Research Grants 10.000 EUR pe an, maxim doi ani. Adresat tinerilor cercetatori (pana la gradul de lector universitar/assistant professor), nascuti dupa 1979. individual, doctorand/cercetator tanr 15.11.2015
3 Foscolo Europe Top-Up Grant adresat departmentelor din Europa de Est pentru a atrage tineri profesori de pe job market-ul international. Suma este de 50.000 EUR pe an, timp de 3 ani, incepand din Octombrie 2015. departamental 30.09.2015

11 thoughts on “Cum pot atrage Universitatile din Romania cercetatori de top (I): Foscolo Europe Top-Up Grant”

  1. Stimate Marius Zoican, iara subiect important! Multumim ca va faceti timp sa scrieti!
    Retin din discutile ca bani pentru cercetatori performanti s-ar putea obtine chiar din fonduri din afara DAR, bine pune problema domnu Buhai, daca vrei cercetatori de top trebe sa te pregatesti pentru ei! Care universitati se pregatesc mai repede, alea cistiga!FUGA-FUGUTA RECTORILOR, PUNETI MINA SI FACETI TREABA!

  2. Multumesc pentru urarile de bun venit.
    Scuze daca am fost prea aluziv. Un punct comun al celor doua entitati enumerate de mine (mai clar in cazul IBR) este faptul ca sunt in siajul BNR. Si asta nu i-a ajutat deloc. Pentru ca daca voiau sa construiasca un model performant (fie si prin importarea unor exemple de bune practici – asa cum sugerati dumneavoastra) aveau tot timpul (si probabil suportul necesar). Nu s-a intamplat asa. Credeti ca daca vor infiinta de la zero un centru de cercetare de excelenta rezultatele vor fi diferite?
    Evident ca intrebarea mea e retorica (pentru ca pozitia dumneavoastra este foarte clar enuntata in varii postari/ comentarii anterioare) si, in fapt, nu vreau decat sa imi manifest scepticismul.

    1. Insist pe comentariul meu anterior, veti descoperi acolo si raspunsul la intrebarea dvs.
      Nu am spus ca am incredere totala in BNR, ca BNR ar fi facut pana acum asa ceva sau ca ar fi in stare sa o faca de capul lor etc. Am spus ca BNR poate copia/ emula ce a facut Banca Centrala a Italiei si Banca Centrala a Spaniei (si Banca Centrala a Indiei mai recent, etc etc), cu ajutor/ consiliere/ implicare din partea celor din afara– i.e. cei care stiu/stim cu ce se mananca asa ceva, sa fiu direct.
      PS. Comentariile pe marginea Institutului IREF ar fi bine de lasat la postul despre Institut pentru claritate; aici Marius Zoican are ca subiect principal altceva.

  3. Salut Marius.
    Da, bine scris, sunt niste oportunitati care ar trebui folosite si in tara. Dar e o a doua/treia/patra etapa, dupa ce lumea din tara intelege ca intai trebuie sa ai cladirea in rosu bine pusa la punct, scheletul constructiei…
    Problema este ca, presupunand prin absurd ca asemenea departamente existente din Romania ar putea castiga competitia international-inter-departamentala din context, unde sa ii atragi pe acesti oameni? Sa fie in subordinea si la cheremul celor care publica si cer sa publici in Amfiteatre Economice & restul revistelor romanesti din topul rusinii? Pana nu ai realizat mechanism design-ul care iti asigura, de la inceput pana la sfarsit, stimulii adecvati— si e destul sa emulezi fara rusine ce se intampla in afara, vezi si discutia de aici— degeaba ai primi (aici, exogen) top-up fonds.
    Solutii sunt si despre una dintre ele– deja implementata in Italia, Spania si mai recent, chiar in India (a propos, indienii de la acest institut infiintat de Banca Centrala a Indiei sunt pe AEA Job Market anul acesta)– am scris deja in detaliu. Dar ideea generala este ca atunci cand vrei oameni de top— asumat simplificat, din nou: nu uita ca aceasta intrebare, daca se doreste cercetare de top/ excelenta in Romania, a ramas fara raspuns oficialtrebuie sa fii pregatit pentru oameni de top.

    1. Domnul Zoican are intentii foarte laudabile, dar domnul Buhai ii taie corect din avantul tineresc!

      Domnule Zoican, ati terminat pe aici pe la noi pe la ASE si cunoasteti putin teritoriul. Va imaginati dumeanoastra ca TOVARASII colegi ai mei pot macar face un interviu la American Economic Association? Il lasam pe Puiu nost’ cel guralivist sa mearga si il invart astia ca voi “top young guns” de isi pierde pufu’! Ca si domniile voastre, dansii stiu ca Journal of Finance si Amfiteatru Economic se afla in lumi paralele!

      Sau poate ca ii trimitem pe puii nostri pe job market, se balacesc si ei la San Francisco Bay, si apoi le oferim 50.000 euro sa taca din gura si sa bage articole tot in Amfiteatru. Pui de pui avem insa prea multi.

      1. Sunt si pe la ASE măcar doi-trei, hai cinci (!) oameni care pot sa aprecieze cercetarea la standardele de afara. Destul pentru un comitet la AEA. Problema e daca au destula putere de decizie si influența in sistem. Probabil ca nu…
        In rest, vezi si replica mea pentru Sebi.
        Ideea de a ne fura singuri căciula trimițând proprii candidati la AEA ca sa-i angajam e geniala. Trebuie aplicată însă regula din Occident si anume ca nu te poți angaja la facultatea unde ai terminat doctoratul.

    2. Absolut de acord cu faptul ca întâi trebuie sa existe standardele din Occident. Altfel nici nu ar câștiga ASE-ul un astfel de concurs, probabil nici nu ar veni nimeni. Eu vorbesc aici exclusiv de problema de finanțare, ca răspuns la dilema: “de ce sa schimbam standardele, daca oricum nu vine nimeni pe salariu mic?”.
      In rest, apreciez propunerea unui institut in jurul BNR, dar mi se pare util in măsura in care într-adevăr generează acel “race to the top” in mediul academic. Altfel, nu văd cum ar fi sustenabil.

      1. Ramane desigur o intrebare empirica, dar in Italia si Spania suspectez ca exact asa ceva s-a intamplat dupa EIEF si respectiv CEMFI (deci nu am scris– si insistat in mod special pe asta in recentul meu interviu la DIGI– chiar la intamplare ca unul din atu-urile majore al unui asemenea IREF ar fi “race to the top” pentru intreg sistemul, chiar daca IREF-ul ar fi decuplat de sistem, to start with). Mai mult, cei din faculty din EIEF au aceeasi banuiala, i.e. ca universitatile principale de la Bologna, Padova, chiar Venetia sau Napoli, au fost “impulsionate” de ce au vazut, pe viu si la fata locului, la EIEF (plus au avut in timp research affiliates & visiting fellows la EIEF, deci on the job learning & emulating).

        @Bucuresteanu: super funny (and to the point), as usually! Bine-ar fi insa sa vedem ceva miscari serioase de schimbari fundamentale, chiar daca nu mai lasa loc unor astfel de glume. 🙂

        1. Retetele care au functionat la altii nu inseamna ca vor produce aceleasi efecte in alta parte.
          In caz ca nu stiati, exista institutional cam ceea ce sugerati:
          (i) Institutul Bancar Roman (http://www.ibr-rbi.ro/ )
          (ii) Universitatea Financiar Bancara (http://www.ufb.ro/ro/ )
          Insa nu s-a produs prin existenta acestor entitati nici pe departe ceea ce sugerati ca s-ar putea produce.

          1. Bun venit pe Blog.
            Rapid, banuind ca vorbiti de institutul mentionat de mine (si aici si cu alte ocazii): sunt aceste entitati in vreun/ orice fel legate de ce ziceam? Par axate pe cursuri si nici macar pe cursuri cu o componenta de cercetare. In plus nu recunosc intre cadrele didactice pe nimeni relevant intr/un fel in sensul de cercetator de top.
            Intai v-as ruga cititi cu atentie despre ce e vorba, apoi sa comentati. Una din problemele pe care le avem in tara e ca intra pe o ureche, iese pe cealalta, si nu se opreste deloc in interior, scuze de analogie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *